Semnal de alarmă

Incendiul de la catedrala Notre Dame a declanşat un val uriaş de emoţie la nivel mondial. Miliardarii lumii au anunțat deja că donează sume considerabile pentru reconstrucţia acestui simbol creştin. S-au strâns 650 de milioane de euro chiar din prima zi, de patru ori mai mult faţă de cât s-a estimat că ar costa refacerea catedralei. Și politicienii s-au arătat interesați să sprijine, într-un fel sau altul, refacerea monumentului. Preşedintele Parlamentului European, Antonio Tajani, le-a propus eurodeputaţilor să-şi doneze în acest scop salariul pentru o zi, iar preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, a făcut apel la implicarea tuturor celor 28 de state membre ale Uniunii în acest efort. Gesturi de acest tip au venit și din partea unor politicieni români.
Dar, pentru politicieni, catastrofa, de luni seara, de la Paris, ar trebui să reprezinte şi un semnal de alarmă privind patrimoniul cultural construit. Mă așteptam să văd, cel puțin la nivelul instituţilor Uniunii Europene, că se declanşează o dezbatere serioasă privind elaborarea unei strategii unitare legate de protejarea monumentelor din Europa. Din păcate nu am auzit pe nimeni să aducă în discuţie o astfel de temă. Se pare că eurodeputaţii nu sunt interesaţi de astfel de subiecte, priorităţile lor fiind altele în această perioadă şi nicidecum cele care definesc indentitatea europeană.
Ce s-a întâmplat la Paris ar trebui să-i pună serios pe gânduri şi pe decidenţii români, astfel încât să acorde măcar o minimă atenţie monumetelor istorice şi clădirilor de patrimoniu din ţară. Spun asta pentru că zeci de monumente și obiective cu valoare istorică și culturală sunt degradate, unele chiar iremediabil, din cauza nepăsării. Un caz este cel al Palatului Episcopal Greco-Catolic, distrus anul trecut în urma unui incendiu. De asemenea, în judeţul Cluj, au fost distruse în ultimii ani două biserici de lemn, adevărate bijuterii ale arhitecturii româneşti. În 2012 a ars biserica de lemn din Dealu Negru, aflată pe lista monumentelor istorice. Anul trecut, biserica de lemn din Făureni, ridicată în anul 1874, declarată monument istoric, a ajuns scrum tot în urma unui incendiu. Şi exemplele de acest tip ar putea continua. Din păcate, nimeni nu s-a mobilizat pentru a găsi soluţii de protejare a monumentelor din ţara noastră. Aşa cum nimeni nu s-a mobilizat nici pentru înfiinţarea unui Centru Naţional de Restaurare, care să fie responsabil cu restaurarea clădirilor istorice, un proiect despre care se discută de mai mult timp.
Explicaţia privind acest dezinteres este simplă: cultura nu aduce voturi.