Se reconfigurează scena politică

Începutul noului an îi găsește pe social-democrați optimiști, așezați la o masă rotundă punând guvernul la cale și căruia îi vinde la pachet tensiuni și provocări. În perspectiva alegerilor care vor reconfigura scena politică autohtonă în 2020, cele locale, respectiv parlamentare, social-democrații caută aliați. Între două meciuri de rummy și un pahar de aghiasmă pe nemâncate, pesediștii pregătesc marele congres din februarie, când va fi desemnată noua conducere a partidului, și discută damblagirea Guvernului Orban. Liberalii au pus la dospit ipoteza alegerilor anticipate, pentru demararea cărora e nevoie ca Orban să-și convingă bunica și o majoritate însemnată din Parlament, ceea ce, zic eu, nu e tocmai ușor. Cu alte cuvinte, liberalii trebuie să-i convingă pe mulți să tragă apa peste mandatele pe care le dețin.

Înainte de sfintele sărbători, mai exact în noiembrie, ministerele și agențiile din subordinea Guvernului au fost desființate, comasate și au fost înființate structuri noi printr-o ordonanță de urgență. S-au emis acte, s-au dat ordine și s-a constituit cu forcepsul bugetul pe 2020. Problema este că după hibernarea parlamentarilor în vacanța de iarnă, modificările din Guvern intră la vot final în Senat, care, știm bine, este cameră decizională. Social-democrații au singuri majoritate în Senat și se gândesc să respingă legea de aprobare a OUG privind restructurarea Guvernului. Dacă legea este respinsă în Senat, atunci se prăvălește toată armătura de la Palatul Victoria. Și în contextul acesta pot apărea nedoritele încâlceli. S-au numit șefi la Guvern în structuri înființate prin OUG, drept pentru care social-democrații avertizează cu zâmbetul Joker-ului că vor fi inundații de plângeri în contencios-administrativ împotriva unor acte emise de miniștri sau chiar atacarea unor hotărâri de Guvern. Am o bănuială: guvernul Orban se află în fața unui an cumplit și tare mă tem pentru liberali că vor dansa pe muzica social-democraților. Constatăm că pesediștii au luat o gură de oxigen și se reechilibrează, cu toate că nu puțini îi vedeau morți. Deținând președenția celor două Camere, social-democrații se vor afla în poziția, mai mult decât favorabilă, de a biciui un guvern minoritar și constipat. Nu e deloc fantezist să luăm în calcul prăbușirea actualului guvern, iar PSD o poate face fie printr-o moțiune de cenzură, fie prin demisia lui Orban. În cazul primei variante, social-democrații ar deschide procedura anticipatelor, pe care președintele interimar al PSD-ului, Marcel Ciolacu, nu o îmbrățișează. Or ca să avem alegeri înainte de termen e musai să existe o majoritate care să dorească acest lucru, iar aceasta nu există. Alegerile anticipate în România nu pot fi organizate, potrivit Constituţiei, decât în cazul în care două propuneri de Executiv sunt respinse de către Parlament în termen de 60 de zile una de cealaltă, iar preşedintele României solicită celor două Camere dizolvarea Parlamentului. Or singura situaţie prevăzută de Constituţie pentru organizarea alegerilor anticipate este dizolvarea Parlamentului, care se poate realiza în conformitate cu articolul 89, care menționează următoarele: după consultarea preşedinţilor celor două Camere şi a liderilor grupurilor parlamentare de către președintele țării.

Demersul anticipatelor este susținut în acest moment de PNL, USR, UDMR și PMP. Liberalii nădăjduiesc să mai coopteze câțiva traseiști din ALDE, iar în aprilie să demareze procedura anticipatelor. În egală măsură, liberalii îi curtează pe cei nouă parlamentari care au demisionat din Pro România. Actualul guvern nu are și suținerea celor de la ALDE în organizarea scrutinului, iar acest lucru s-a îngrijit să-l anunțe deja Călin Popescu Tăriceanu, care nu dorește să se aventureze pe un teren minat. Kelemen Hunor, Dacian Cioloș și Dan Barna fac front comun și urcă în aceeași barcă cu liberalii în tentativa declanșării alegerilor anticipate. Rămân parlamentarii PMP, care intră în horă, dar numai în baza unor condiții: alegerea primarilor în două tururi și reducerea numărul de parlamentari. Și USR-iști visează tot la alegerea primarilor în două tururi, însă nu prea sunt șanse ca proiectul să treacă de filtrul Parlamentului și să fie adoptat de către Guvern.

Cristian FOCȘANU