Sărac, dar risipitor

Aceasta ar fi, în trei cuvinte, una din definiţiile pe care le putem formula în cazul românului, care se plânge că n-are bani, dar mănâncă bine şi bea şi mai bine. Nu ştiu cum se face, dar aud frecvent constatarea clişeistică, dar în mare parte adevărată, că „salariile bat pasul pe loc şi preţurile sunt în creştere”. E limpede că raportul nu ne convine. Şi există amărăşteni cu lefuri mizere, însă personal nu-i compătimesc chiar pe toţi. Am văzut şi din cei care, lucrând pe „nasturi” ca şi casieri sau vânzători, îşi petrec pauzele duhănind. Sunt care sudează pe zi până la 20 de ţigări. Or dacă un pachet costă în medie 15 lei, vă las pe dumneavoastră să calculaţi cam cât alocă aceştia pe lună. Dar îi auzim smiorcăindu-se că nu le ajung banii de la o lună la alta şi acumulează datorii, însă la viciu nu renunţă nici în ruptul capului. Pe alţii i-am zărit stând pe terase şi făcând…gargară cu bere, iar din când în când tastând aparatele de jocuri, cunoscute în popor cu numele de păcănele, nădăjduind că poate, poate vor da marea lovitură şi vor pune mâna pe un jackpot mincinos.

Românii n-au bani, dar există mai multe maşini (şi ce maşini!) decât parcări, iar Mall-urile sunt supra-aglomerate indiferent de zi şi de oră. Nu mai departe deunăzi, când acestea au fost luate cu asalt înaintea mini-vacanţei de 1 Mai şi cei mai mulţi şi-au îndesat coşurile cu băutură şi mâncare, în special carne, de bună, de proastă ori îndoielnică calitate. Important pentru român este aibă ce pune pe grătar şi cu ce-şi umple maţul. Ştim bine că românul, gurmand, alocă cei mai mulţi bani, din puţinii pe care strigă că-i are, pe mâncare. Facturile la utilităţi bubuie, dar frigiderul nu trebuie lăsat să funcţioneze gol. Dacă tot consumă kilowaţi, măcar s-o facă plin. În aceeaşi măsură, suntem campioni europeni nu doar la consumat, ci şi la aruncat alimente. Cumpărăm şi gătim de parcă am fost anunţaţi că vine Apocalipsa, dar nu înţelegem că nu mâncăm cu două guri şi dacă o parte din ceea ce mâncăm se duce pe apa …toaletei, cealaltă, pe care nu o mai mâncăm, ajunge în tomberon. Nici respingătorul şobolan nu mai e nevoit să facă efort pentru a-şi procura mâncare, fiindcă are din belşug, la tot containerul.

Potrivit statisticilor, românii ocupă un loc de cinste la consumul de licori bahice. Dacă aruncăm o privire pe harta europeană a consumatorilor de băuturi alcoolice, ţara noastră e în top. Tot pe baza statisticilor, România e fruntaşa Bătrânului Continent în ceea ce priveşte risipa de alimente. Românul alocă cei mai mulţi bani pe mâncare şi, deşi este un pofticios, tot îi mai rămâne de aruncat. Cică românul aruncă aproximativ 100 de kilograme de mâncare anual. Spre comparaţie, francezul aruncă 30 de kilograme, iar mâncarea risipită de locuitorii Hexagonului valoarează 20 de miliarde de euro. Mă întreb cât o valora cea aruncată de români? Nu fac socoteala, fiindcă sigur mă ia ameţeala. În vreme ce la nivel mondial mor zilnic din cauza foametei aproximativ 20.000 de persoane. Spre deosebire de noi, francezii au obligat, impunând amenzi usturătoare şi chiar pedeapsa cu închisoarea, marile magazine să doneze alimentele aproape expirate. La noi practica nu a prins rădăcini, fiindcă nimeni nu-şi asumă pierderile şi oricum puşcăria nu-i mai sperie pe români, ci dimpotrivă.

Cristian FOCŞANU