Propaganda falsă a UDMR

UDMR nu renunță la propaganda falsă cu privire la drepturile și măsurile de protecție pe care România le conferă minorităților naționale. Astfel, în contextul evenimentului dedicat aniversării a 30 de ani de la fondarea Uniunii, desfășurat la sfârșitul săptămânii trecute, Kelemen Hunor a încercat să arate, din nou, că aceste drepturi sunt asigurate în România doar la nivel declarativ și că minoritățile nu beneficiază de aceste drepturi în mod real. „Ştim ce fel de ţară vrem, ce fel de viitor vrem pentru maghiarii din Transilvania. Vrem o ţară în care cetăţenii să fie egali şi comunităţile etnice să fie egale, nu doar la nivel declarativ, ci şi în ceea ce priveşte drepturile reale”, le-a spus liderul UDMR celor prezenți la evenimentul organizat la Teatrul Maghiar din Cluj-Napoca. Nimic mai fals! Ce spune liderul UDMR nu are nicio legătură cu realitatea din România în privinţa asigurării drepturilor minorităţilor naţionale.

În primul rând, drepturile persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale sunt garantate de Constituţia României conform Cartei universale a drepturilor omului. În acelaşi timp, ţara noastră sprijină, în mod concret, prin diverse mecanisme protejarea şi afirmarea identităţii fiecărei etnii.

Ca dovadă stă faptul că sistemul de protecţie al minorităţilor naţionale oferit de ţara noastră a fost dat de nenumărate ori ca exemplu, fiind considerat cel mai avansat la nivel european. Minorităţile din ţara noastră nu numai că pot studia în limba proprie la toate nivelurile, dar îşi pot utiliza limba în raport cu administraţia locală, justiţie şi la nivelul sistemului de sănătate. Mai mult, toate minorităţile naţionale din România au reprezentanţi în Parlamentul României iar numeroşi membri ai acestora deţin funcţii cheie în stat. Tot ca măsură în sprijinul minorităţilor naţionale, în România a fost înfiinţat Institutul pentru Relaţii Interetnice şi Consiliul Naţional de Combatere a Discriminării, ultimul fiind gândit tocmai pentru a preveni eventuale derapaje care să afecteze membrii minorităţile naţionale din ţara noastră.

Dar cel mai elocvent exemplu în ceea ce priveşte garantarea drepturilor minorităţilor naţionale şi a multiculturalismului ar fi chiar municipiul Cluj-Napoca. Acest oraş a reuşit să creeze prin măsurile luate în ultimii ani un cadru extrem de avansat care permite protejarea şi în acelaşi timp afirmarea identităţii fiecărei etnii. Aici funcţionează două teatre și opere (română şi maghiară) iar în urmă cu trei ani autorităţile locale au trecut la amplasarea de plăcuţe multiligve la intrările în oraş.

Totodată, maghiarii se bucură de reprezentare la toate nivelurile administrației locale iar zeci de străzi din oraș poartă numele oamenilor reper din cultura și arta maghiară. La Cluj-Napoca se poate învăța în limba maghiară, germană și nu numai la toate nivelurile. Pe de altă parte, numeroase ong-uri ale etnicilor maghiari se bucură de sprijin finaciar consistent pentru a-și organiza activitățile iar o parte dintre monumente sunt dedicate memoriei celor care și-au pus amprenta pe dezvoltarea națiunii maghiare. Liderul UDMR, Kelemen Hunor cunoaşte foarte bine toate aceste realităţi, însă nu vrea să le recunoască. Or, acest tip de comportament nu poate decât să erodeze eforturile enorme făcute de România în vederea obţinerii unei bune convieţuiri interetnice.