Primul Congres Naţional al Istoricilor Români debutează joi la Cluj-Napoca

Primul Congres Naţional al Istoricilor Români debutează joi la Cluj-Napoca şi reuneşte aproximativ 450 de istorici din România dar şi din străinătate. Manifestarea, organizată de Facultatea de Istorie şi Filosofie a Universităţii „Babeş-Bolyai”, Centrul de Studii Transilvane  al Academiei Române şi Comitetul Naţional al Istoricilor din România, se doreşte a fi o platformă de comunicare intra-profesională menită să contribuie la îmbunătăţirea, pe termen mediu şi lung, a cercetării istorice româneşti şi la o mai accentuată şi mai coerentă prezenţă a istoricilor români în spaţiul public. Printre istoricii care şi-au anunţat prezenţa la Congresul de la Cluj-Napoca se numără academicianul Dan Berindei, academicianul Ioan Aurel Pop, profesorul Şerban Papacostea,  Martyn Rady, University College London, academicianul Victor Spinei, academicianul Alexandru Zub, academicianul Marius Porumb, academicinaul Dinu Giurescu, profesorul Ioan Drăgan, directorul Arhivelor Naţionale ale României, şi profesorul Ioan Scurtu.

Pe parcurul a patru zile, în cadrul celor 47 de secţiuni şi 19 mese rotunde, istoricii vor dezbate teme precum: statutul istoricului în societate, statutul istoriei ca disciplină de învăţământ, politica istoriei, consumul de istorie în societatea contemporană, istoria şi Marele Război, direcţiile istoriografice româneşti prioritare la început de mileniu, impactul digitizării în demersul cercetării şi Românii şi România în istoria universală.

„Menirea acestui Congres este, între altele, dorinţa de reaşezare pe baze sigure a prestigiului istoriei ca formă de cunoaştere a vieţii omenirii şi poporului român, de revigorare a cercetării ştiinţifice în domeniu, de reconsiderare a statutului istoricului în societate şi de asigurare a statutului de disciplină şcolară a istoriei, la toate clasele şi profilurile, în acord cu importanţa cunoaşterii istorice. Prin aceasta, nu dorim doar să reconferim fiinţelor şi comunităţilor umane demnitatea, capacitatea de alegere şi de judecată, discernământul şi creativitatea, spre revigorarea idealurilor care au făcut posibilă lumea şi care se bazează pe cunoaştere şi pe cunoştinţe, pe comparaţie şi pe credinţă, pe dialog, pe dreptate şi adevăr, toate acestea subsumate binelui individual şi general. Ştiinţele istorice cultivă toate aceste valori, ceea ce înseamnă că ele cultivă viaţa omului şi a comunităţilor umane, trăită în cunoştinţă de cauză, întru cinste şi onoare”, afirmă academicianul Ioan Aurel Pop.

Cosmin PURIŞ