Primarul Costan Morar: Eforturile noastre de a transforma Dejul din oraş poluant în staţiune turistică s-au concretizat

Dejul, un oraş cu aproximativ 40.000 de locuitori, poate fi considerat un model de succes din punctul de vedere al creşterii calităţii vieţii urbane. Şansa acestui municipiu au constituit-o fondurile europene, pe care autorităţile locale le-au valorificat din plin, reuşind să schimbe faţa oraşului. Primarul Costan Morar vorbeşte într-un interviu acordat ziarului Făclia de Cluj despre cum a reuşit Dejul să se transforme dintr-un oraş poluant în staţiune turistică de interes local.

Rep: Aţi parcurs deja aproape zece luni de când aţi fost învestit cu cel de al treilea mandat de primar al municipiului Dej. În ce măsură reuşiţi să implementaţi programul pe care l-aţi propus pentru aceşti patru ani?

Costan Morar: Ţin să le mulţumesc, şi cu această ocazie, cetăţenilor municipiului Dej pentru faptul că au avut încredere în mine, câştigând al treilea mandat cu peste 60 la sută din voturi. Asta înseamnă recunoaşterea muncii mele în interesul comunităţii pe care o reprezint. Deşi sunt la al treilea mandat, nu am ridicat piciorul de pe acceleraţie şi am demarat noi proiecte, iar pe cele vechi am reuşit să le implementăm. Ca exemplu, în momentul în care am câştigat cel de al treilea mandat aveam în implementare cel mai mare proiect de infrastructură străzi din zona Transilvaniei, în valoare de peste 15 milioane de euro şi care viza 23 de străzi pe o lungime de 26 km. Proiectul a fost finalizat şi m-am bucurat că în urma verificărilor făcute de Curtea de Conturi, Agenţia de Dezvoltare Regională şi de comisia care verifică implementarea fondurilor UE am fost felicitaţi pentru modul în care a decurs această investiţie. Pe lângă această investiţie am demarat una nouă pentru modernizarea a 11 străzi, urmând s-o finalizăm în acest an. Tot la capitolul infrastructură străzi voi depune un proiect pentru modernizarea a 50 de străzi cu fonduri nerambursabile şi fonduri din bugetul local. Vom continua să investim în infrastructură la nivelul municipiului Dej pentru a putea facilita dezvoltarea turismului, a calităţii învăţământului şi a condiţiilor din sănătate. În paralel cu investiţiile în infrastructură vom face eforturi pentru extinderea reţelei de canal şi apă. Deşi cei de la Compania de Apă Someş mi-au spus că numai din 2018 se poate implementa acest proiect, voi încerca să corelez acest proiect cu cel privind modernizarea celor 50 de străzi. O atenţie importantă am acordat-o domeniului sănătăţii. În acest sens, la Spitalul Municipal am făcut investiţii foarte mari în vederea modernizării pavilioanelor şi ambulatoriului. De asemenea, am reuşit să dotăm spitalul cu un aparat tomograf, ceea ce permite acum ca oamenii din zonă să-şi facă investigaţiile aici şi să nu mai fie nevoiţi să meargă la Cluj-Napoca. În ultimele luni am investit aproximativ un milion de lei în modernizarea compartimentului de primiri urgenţe şi dotarea acestuia cu aparatură medicală. La fel, am investit la secţia nou născuţi, secţia interne şi terapie intensivă, iar în acest an avem ca proiect achiziţia unui mamograf pentru depistarea cancerului la sân şi a unui aparat de depistare a cancerului pulmonar.

Rep: În curând veţi supune dezbaterii Consiliului local proiectul de buget pentru 2017. De ce priorităţi se va ţine cont în proiectul de buget din acest an?

Costan Morar: Obiectivul nostru este ca în aceşti patru ani să reuşim să modernizăm şi să reabilităm toate străzile adiacente şi cele din zone precum Viile Dejului, Pintic, Ocna Dej şi Şomcutu. În acest an vom finaliza proiectul de modernizare a celor 22 de străzi, dintre care 11 au fost deja terminate în toamna anului trecut, urmând ca restul să le dăm în folosinţă în acest an. Totodată, vom demara proiectul de modernizare a celor 50 de străzi pentru care vom aloca 3,5 milioane lei. La capitolul învăţământ doresc să demarăm în acest an noi proiecte cu fonduri UE şi de la Ministerul Dezvoltării pentru modernizarea infrastructurii şcolare şi preşcolare. Aici vizăm Liceul Tehnologic Someş şi Liceul Tehnologic „Constantin Brâncuşi. Tot pe linie de învăţământ au fost semnate deja opt proiecte, urmând să trecem la implementarea lor. Aşadar, continuăm investiţiile în învăţământ mai ales că la acest capitol avem o practică pozitivă în sensul că am reuşit să implementăm două mari proiecte pe fonduri nerambursabile în valoare de peste şase milioane euro, unul la Colegiul Naţional „Andrei Mureşanu” şi la Liceul Teoretic „Alexandru Papiu Ilarian”. O altă prioritate pentru acest an o constituie curăţenia şi salubrizarea oraşului. În acest sens doresc ca tot ceea ce înseamnă serviciile de salubrizare stradală şi întreţinerea spaţiilor verzi să fie gestionate direct de primărie. Pentru asta am prevăzut în bugetul din acest an trei milioane de lei, urmând ca până la mijlocul anului să achiziţionăm maşini şi echipamente pentru desfăşurarea acestor activităţi.

La fel vom acţiona pentru amenajarea de noi locuri de joacă şi terenuri de mini fotbal, astfel încât copiii şi elevii să poată face mişcare. Tot în acest an vom demara proiectul privind bazinul de înot în valoare de două milioane de euro şi cel privind construirea unei săli de sport la Liceul „Constatin Brâncuşi”.

Rep: În exerciţiul financiar european 2007-2015, municipiul Dej a constituit un exemplu de succes la capitolul absorbţie de fonduri UE. Ce priorităţi aveţi în privinţa fondurilor pentru noul exerciţiu financiar european?

Costan Morar: Într-adevăr, în această perioadă am încercat să implementăm cât mai multe proiecte cu fonduri UE. Am făcut acest lucru conştienţi de faptul că nu poţi dezvolta o comunitate de 50 de mii de oameni fără să aduci din exterior fonduri nerambursabile. Aici am avut rezultate bune, fiind apreciaţi la nivel naţional de modul în care am abordat accesarea de fonduri UE. Am avut proiecte implementate pe linie de infrastructură, sănătate, învăţământ, cultură şi turism, reuşind astfel să ne situăm pe primele locuri la nivel regional, dar şi naţional în ceea ce priveşte fondurile atrase pe cap de locuitor. Nu ne vom opri şi vom acţiona în continuare pentru atragerea de fonduri UE. În prezent avem proiecte pentru zona de agrement Pădurea Bungăr şi zona Toroc. După cum ştiţi, Guvernul a atestat, recent, Dejul ca staţiune turistică de interes local, ceea ce arată că eforturile noastre comune de a transforma Dejul din oraş poluant în staţiune turistică s-au concretizat. Acest lucru ne obligă să continuăm dezvoltarea acestui oraş pentru a creşte calitatea vieţii. În acest sens, vom face eforturi pentru a dezvolta Parcul balnear, să finalizăm Muzeul municipal Dej, Casa de Cultură şi Galeria de Artă, oferindu-le oamenilor de cultură posibilitatea de a se exprima la nivelul localităţii noastre.

Rep: Un element important al calităţii vieţii într-o comunitate urbană îl constituie transportul public. Cum stă Dejul la acest capitol?

Costan Morar: Municipiul nostru se numără printre primele din ţară care au depus proiectul pentru Mobilitate Urbană la Ministerul Dezvoltării. Noi avem la Dej o societate de transport în comun aflată în subordinea Consiliului local şi dorim să rămână în administrarea noastră. Nu accept ca transportul public să fie preluat de o societate privată deoarece, ca primar, nu aş mai avea niciun control şi nici nu aş putea interveni. Prin proiectul de mobilitate urbană pe care l-am depus deja dorim să dotăm Societatea Transurb cu autobuze euro 6 şi autobuze electrice, să modernizăm staţiile de autobuz, să extindem traseele şi să modernizăm infrastructura rutieră de pe traseele de autobuze. Tot în cadrul acestui proiect dorim să modernizăm podurile de peste Someş. Totodată, pe viitor avem în vedere să realizăm cu fonduri guvernamentale centura de ocolire de 4 km prin care să asigurăm legătura de la intrarea în Dej cu drumul spre Bistriţa şi Baia Mare.

Rep: Cea mai mare problemă a primăriilor din judeţul Cluj e legată, la ora actuală, de gestionarea deşeurilor menajere din cauza nefinalizării Centrului Integrat de Management a Deşeurilor. Cum reuşeşte Dejul să rezolve această problemă?

Costan Morar: Într-adevăr, aceasta a fost o problemă mare şi pentru noi şi încă o avem. Iresponsabilitatea celor care deţin funcţii publice de a implementa proiecte de o mare valoare şi cu un impact major asupra comunităţii pe care o reprezintă se vede în acest proiect de colectare a deşeurilor menajere. Foştii preşedinţi de Consiliu judeţean nu au reuşit să implementeze la timp acest proeiect, efectul fiind dezastruos asupra întregului judeţ. Din cauza lipsei unei celule de depozitare am fost obligaţi ca în ultimii doi ani să transportăm gunoiul de la Dej la Odorheiu Secuiesc. Până acum, costul pentru transportul deşeurilor la Odorheiu Secuiesc le-am suportat de la bugetul local, însă nu o să mai putem face acest lucru pentru că nu ne permite legea, ceea ce va face ca de acum aceste cheltuieli suplimentare să fie suportate de cetăţeni. Asta înseamnă doi lei în plus în fiecare lună pentru fiecare cetăţean, la care se mai adaugă alţi doi lei pentru fiecare cetăţean, din cauza taxei de 800 de lei pe tonă impusă de la 1 ianuarie a.c. Eu am spus că nu cetăţenii sunt vinovaţi de lipsa unui depozit de deşeuri menajere în judeţul Cluj, însă nu avem ce să facem până nu se finalizează Centrul de Management al Deşeurilor.

Rep: Aţi amintit mai devreme despre faptul că Dejul a primit statut de staţiune turistică de interes local. Ce înseamnă concret acest lucru pentru comunitatea de aici?

Costan Morar: În primul rând, e o împăcare internă a mea ca primar şi a echipei cu care am lucrat, pentru că e rezultatul unor investiţii pe care le-am făcut în ultimii ani în această direcţie. Pe lângă aceasta, arată că am reuşit să transformăm Dejul din oraş poluant în oraş turistic, ceea ce constituie o altă împăcare a mea şi a comunităţii. Totodată, acest statut ne aduce, atât primăriei cât şi societăţilor comerciale din oraş, numeroase avantaje. Ca exemplu, de acum, orice proiect care se va depune pentru atragerea de fonduri UE va beneficia de punctaje suplimentare. Vreau să precizez că nu a fost uşor să ajungem aici, mai ales că în urmă cu nouă ani, când am preluat mandatul de primar, Dejul se afla într-o situaţie foarte dificilă, cu cea mai mare datorie publică pe cap de locuitor ca împrumut. A fost o valoare mare, de aproximativ 10 milioane de euro, însă am reuşit să plătim deja jumătate şi vom plăti în continuare. Această situaţie ne-a determinat să facem eforturi pentru a atrage fonduri europene pe toate liniile, ştiind că singura soluţie de a dezvolta oraşul sunt fondurile UE. Mă bucur că aceste lucruri încep să se vadă însă, cu toate acestea, nu ar trebui să luăm piciorul de pe acceleraţie. Dimpotrivă, mai sunt posibilităţi de a atrage fonduri UE şi voi face eforturi maxime pentru a valorifica aceste oportunităţi.

Interviu realizat de
Cosmin PURIŞ