Planurile tot mai puţin ascunse ale lui Orbán Viktor

Primul ministru Orbán Viktor le-a mulţumit, în aceste zile, celor care au participat la alegerile din 8 aprilie. Prin intermediul unei scrisori, liderul FIDESZ le-a comunicat alegătorilor că Ungaria a decis să nu devină o ţară de imigranţi şi că doreşte “cu toate mijloacele” să-şi menţină securitatea şi cultura. Şeful guvernului ungar mai dă asigurări că va depune toate eforturile pentru a impune voinţa maghiarilor. Dar care este voinţa maghiarilor?

Rezultatul votului din această primăvară a arătat în mod clar că ungurii preferă valorilor democratice europene un regim autocratic, ale cărui politici din ultimii ani au dus, după cum nu de puţine ori au semnalat oficiali din Uniunea Europeană, la deteriorarea serioasă a statului de drept şi a drepturilor fundamentale ale omului. O altă concluzie a scrutinului ar fi că cetăţenii ungari sunt mai încrezători în amicii din Rusia lui Putin, în maeştrii propagandei anti-semite cu valenţe “anti-sorosiste” sau în tartorii reţelei de corupţie şi nepotism decât în apărătorii diversităţii, multiculturalismului, libertăţii de exprimare, demnităţii umane şi egalităţii. De asemenea, votul din aprilie a demonstrat, încă o dată, că cetăţenii ungari rămân seduşi de retorica naţionalistă prin care se încearcă a se demonstra că spaţiul vital al naţiunii maghiare a fost şi ceea ce ei numesc “bazinul carpatic”, în care Transilvania are un rol esenţial.
Nu întâmplător, la scurt timp după scrutinul de luna trecută, Orbán Viktor a postat pe pagina sa de socializare o imagine în care arăta delegaţiei conduse de premierul polonez Mateusz Morawiecki harta Ungariei Mari. Un semnal mai mult decât explicit cu privire la planurile premierului Ungariei vizavi de teritoriile din această parte a Europei, care au aparţinut cândva, vremelnic şi pe nedrept, defunctului regat ungar. Dacă ne întoarcem puţin în istorie, vedem că au mai existat lideri politici ce voiau să conducă mai multe popoare, pe ideea că erau conaţionali de-ai lor care se aflau şi înafara graniţelor ţării. Mussolini visa să cucerească cât mai multe teritorii din Europa sau chiar din Africa, iar Hitler nu vedea viitorul Germaniei fără extinderea graniţelor în Polonia, Ucraina şi chiar Rusia. Chiar şi Horthy se visa stăpân peste o bună parte a Europei Centrale. Care ar fi asemănarea dintre aceşti lideri şi Orbán Viktor ? Nimic altceva decât dorinţa acestuia din urmă de a-şi impune ideile şi de a-şi exercita autoritatea asupra tuturor ungurilor, indiferent în ce ţară s-ar afla ei, fără a ţine cont de realitaţile sociale unde aceştia trăiesc şi, implicit, de opţiunile cetăţenilor ţărilor unde ungurii sunt (şi au fost) minoritari. Şi aici, când spun unguri, mă refer la acele persoane care deţin cetăţenia statului ungar. Numărul acestora a crescut considerabil în ultimii ani după ce FIDESZ a susţinut acordarea de către Ungaria a dublei cetăţenii maghiarilor din afara graniţelor, ceea ce a dus la mărirea considerabilă a bazinului de alegători a acestei formaţiuni.
O dovadă a dorinţelor expansioniste ale lui Orbán o reprezintă investiţiile făcute de statul ungar în alte ţări în care locuiesc unguri (uneori acestea fiind la limita sau chiar înafara legii – a se vedea cazul MOL din Croaţia), inclusiv în România, în special în zona Transilvaniei.
Aşa că, atitudinea actualilor şi viitorilor conducători ai ţării noastre (căci, cu ce s-a facut până acum ne-am lămurit – a se vedea cazul terenurilor achiziţionate de o primărie de sector din Budapesta pe malul Lacului Roşu), ar trebui să ţină cont de intenţiile tot mai puţin ascunse dar şi mai periculoase ale lui Orbán Viktor.
Cosmin PURIŞ