O pată neagră a istoriei – masacrele antiromâneşti din Nord-Vestul Ardealului

Pentru românii din Ardealul de Nord-Vest, sfârşitul lunii august şi luna septembrie readuce în atenţie amintiri dureroase. În această perioadă se comemorează masacrele săvârşite aici de armata horthystă, după Dictatul de la Viena. În urmă cu 76 de ani, Nord-Vestul Ardealului a sângerat dureros. Sute de persoane au fost omorâte pentru simplul fapt că vorbeau limba română. Rănile de atunci continuă să sângereze şi acum, în timp ce unele cercuri naţionalist-şovine maghiare fac eforturi pentru a-i reabilita pe cei responsabili de crimele asupra românilor şi evreilor din perioada horthystă.

În amintirea acelor orori şi în încercarea de a crea o piedică în calea uitării, membrii Federaţiei Naţionale a Românilor Persecutaţi Etnic „Pro Memoria 1940 -1945″ (FNRPE) se reunesc, astăzi, la Cluj-Napoca în cadrul celei de a doua Conferinţe Naţionale a românilor ce au avut de suferit în urma Dictatului de la Viena şi a ocupării de către Ungaria horthystă a Ardealului de Nord-Vest. Prin reuniunea de la Cluj se doreşte a fi transmis şi un semnal cu privire la provocările şi ameninţările din ce în ce mai intense venite din partea cercurilor iredentist-separatiste maghiare. Organizatorii avertizează că deşi au trecut 76 de ani de la acea toamnă nefastă pentru poporul român, conjunctura politică actuală îi obligă pe români să fie vigilenţi, uniţi şi pregătiţi pentru orice fel de evenimente nedorite în viitor.

„Propaganda iredentist-expansionistă şi ura interetnică, ce au generat grozăviile celui de al Doilea Război Mondial, continuă să înverşuneze spiritele şi în zilele noastre. Manifestări cu caracter fascist sau revizionist, ostile şi duşmănoase României şi Poporului Român, au fost semnalate şi condamnate repetat în mass-media, dar rareori au fost luate măsurile constituţionale şi diplomatice de îngrădire sau de pedepsire a promotorilor acestor fapte reprobabile şi periculoase. Noi (refugiaţii, expulzaţii şi deportaţii), care am trăit şi îndurat consecinţele urii interetnice şi care am fost obligaţi să suportăm privaţiuni şi sălbăticii pe care mulţi nu le ştiu şi nici nu le înţeleg astăzi, ne simţim obligaţi să atragem atenţia tuturor responsabililor pentru siguranţa naţională şi pentru liniştea ţării că nu au voie să trateze cu indulgenţă sau nepăsare asemenea manifestări. Ele nu trebuie lăsate să prolifereze nepedepsite, indiferent cine sunt iniţiatorii sau organizatorii acestora. Combaterea lor nu trebuie lăsată doar pe seama opiniei publice pentru că aceasta dă naştere la rivalităţi interetnice şi acte antisociale nedorite. Într-un regim democratic, LEGEA şi ORDINEA trebuie apărate de instituţiile statului şi cerem aceasta în mod imperativ. Tokes Laszlo, Vona Gabor, Nagy Fero trebuie declarate persona non grata pe teritoriul României, iar manifestările iredentist-separatiste interzise, chiar dacă sunt mascate de acţiuni aşa-zis culturale”, arată prof. univ. dr. ing. Barbu Bălan, preşedintele Federaţiei Naţionale a Românilor Persecutaţi Etnic „Pro Memoria 1940 -1945″ (FNRPE).

Furia horthystă a lovit în toamna anului 1940 zeci de localităţi din Ardealul de Nord. La toate crimele şi holocaustul împotriva populaţiei româneşti au participat, conform unui plan comun de exterminare, Armata Regală Ungară, prin unităţi şi sub-unităţi dizlocate în teritoriu. Judeţul Sălaj a primit primul dezlănţuirea trupelor horthyste. Aici au avut loc 436 de crime bestiale, 235 de schingiuiri şi 978 de arestări. În judeţul Someş s-au înregistrat 38 de crime bestiale, iar în Bihor 151 de persoane au murit pentru că s-au născut români. La Satu Mare au fost asasinaţi 28 de români, iar 164 au fost schingiuiţi. Situaţia a fost similară şi în judeţele Trei Scaune, Ciuc, Năsăud, Odorhei şi Maramureş. În judeţul Cluj, horthyştii au trecut la masacrarea populaţiei româneşti din localităţile Huedin, Ţaga, Sucutard şi Mureşenii de Câmpie, în ultimele două localităţi crimele asupra românilor fiind comandate de groful Wass Albert. La Huedin, „Săptămâna neagră” a început în 9 septembrie 1940, când au intrat ocupanţii în oraş. Momentul culminant al acţiunilor represive a fost atins în ziua de marţi, 10 septembrie 1940, când, după ora 12, în urma unor bătăi ce au durat mai multe ore, au decedat protopopul Aurel Munteanu şi plutonierul de poliţie Gheorghe Nicola.

C. PURIŞ