La vremuri noi, oameni vechi

Dacă cineva se aştepta ca recentul Congres al PSD-ului să aducă o schimbare semnificativă în structura de conducere a partidului, cu siguranţă a fost dezamăgit.

Zicala „la vremuri noi, oameni noi” nu pare a funcţiona şi pentru PSD, care nu dă semne că a înţeles foarte bine schimbarea ce a avut loc la votul din 26 iunie. Ca urmare, şefia partidului va fi asigurată cam de aceleaşi persoane: Viorica Dăncilă – preşedinte, Eugen Teodorovici – preşedinte executiv, Mihai Fifor – secretar general.

Congresul, marcat de intense discuţii de culise, ba chiar şi de episoade mai contondente – cum a fost cel al huiduielilor la adresa lui Marian Oprişan -, a fost urmat de declaraţii temperat optimiste, mai degrabă de complezenţă. Astfel, europarlamentarul Rovana Plumb şi-a exprimat convingerea că Viorica Dăncilă va fi un lider foarte bun şi sub conducerea acesteia PSD îşi va recăpăta „credibilitatea în faţa cetăţenilor”, iar blamatul Marian Oprişan a spus că Dăncilă este un politician cinstit, care s-a eliberat de „agreement-ul” pe care îl avea cu fostul lider Liviu Dragnea, care o „teroriza”.

În schimb unele afirmaţii lasă de înţeles că lucrurile nu prea sunt colorate în roz, fapt confirmat, printre rânduri, de însăşi preşedintele ales: „ştiu că nu este un drum uşor, ştiu că va fi complicat, ştiu că abia acum încep luptele” a spus Viorica Dăncilă. De fapt, aceste lupte ar putea începe (sau continua) chiar în interiorul partidului, pentru că unii dintre pesedişti nu se sfiesc să afirme că aşteaptă „la cotitură”. Deputatul Gabriel Petrea, clasat pe locul doi în cursa pentru funcţia de secretar general a reamintit că Victor Ponta a pierdut Secretariatul General şi totuşi a ajuns preşedintele formaţiunii, iar Liviu Pleşoianu a spus că va candida cu siguranţă la alegerile prezidenţiale „într-un fel sau altul”, continuînd cu întrebarea retorică „Ce înseamnă sprijinul PSD până la urmă?” Cea mai tranşantă declaraţie îi aparţine lui Codrin Ştefănescu, care a recunoscut că noua conducere are o sarcină foarte grea, deoarece trebuie „să îi împace pe toţi”. Deputatul mitralieră nu a ascuns că speră la o nouă „întâlnire, inclusiv cu candidaţii care au avut un scor destul de bun în această competiţie”, pentru a găsi „o formulă în care să coexistăm în partid”. După cum se poate constata, cuţitele doar au fost ascunse, nu şi băgate în teacă.

Cât de mult vor reuşi să coexiste membrii partidului sau dacă vor reuşi or nu să-şi recâştige credibilitatea este mai puţin interesant. De maxim interes este însă ca acest partid să asigure o guvernare cât de cât decentă şi să îmbunătăţească măcar relaţiile încordate cu Uniunea Europeană. Dar, fără o schimbare adevărată de atitudine, ceea ce ar putea însemna şi schimbarea garniturii din fruntea partidului, este greu de crezut că asta s-ar putea întâmpla.