La Ministerul Mediului nu cântă ciocârlia

Oricât ar părea de ciudat, din când în când – desigur, mult prea rar – mai apar şi nişte iniţiative legislative de bun simţ. Una aparţine USR-ului, mai exact senatorului clujean Mihai Goţiu, care a depus o propunere de modificare a Legii vânătorii, cu scopul de a se interzice vânarea ciocârliei de câmp şi a includerii acesteia pe lista păsărilor protejate. În România vânarea acestor păsări nu este interzisă, iar Ministerul Mediului a aprobat o cotă de vînătoare de 400.000 de exemplare, anual. Necazul este că limba ciocârliei e considerată o delicatesă în mai multe state, în special în Italia, aşa că amatorii de delicii culinare plătesc sume considerabile pentru a-şi procura “materia primă”, treabă de care profită atât unii administratori de fonduri de vânătoare, cât şi braconierii, care nu se sfiesc să masacreze populaţia de ciocârlii, deşi specia este în declin în Europa. Având în vedere cum sunt parlamentarii noştri, este greu de anticipat dacă propunerea va fi adoptată sau nu, dar tot e bine că măcar există o minimă preocupare în acest sens.

Însă lucrurile stau rău şi pentru alte specii. Ministerul Mediului a publicat recent un proiect de ordin prin care ar urma să aprobe împușcarea a 140 de urși și a 94 de lupi “în interesul sănătăţii şi securităţii populaţiei şi  în scopul prevenirii unor daune importante”. Aşa, de la distanţă, lucrurile par a fi în regulă, dar în spatele acestei preocupări “umanitare” par a fi ascunse interese obscure, legate de valoarea trofeelor de vânătoare. Vânarea lupilor este interzisă de ani buni (asta după ce populaţia a fost aproape decimată la noi în ţară), iar în urmă cu doi ani a fost interzisă şi vânarea urşilor. Ca urmare, unele asociaţii de vânători au încetat să mai hrănească animalele, aşa că acestea, flămânzite, au început să caute hrană în apropierea localităţilor. Iar dacă au loc incidente, atunci animalele sunt considerate agresive, şi astfel devine legitimă împuşcarea lor.

Asociaţiile de mediu susţin că nu s-a făcut un recensământ real al urşilor şi lupilor, că populaţiile sunt mult supraevaluate, iar conservarea acestor specii – aflate pe cale de dispariție şi pe care Uniunea Europeană încearcă să le protejeze – presupune în principal măsuri de protecţie a efectivelor şi vânarea doar a anumitor exemplare. Spre exemplu, înainte de ’89 erau stabilite aşa numitele “cote de extragere”, care permiteau împuşcarea unui număr de animale, în primul rând al celor bolnave şi agresive. (Desigur, cârmaciul naţiunii nu se încurca în cote, dar asta e altă poveste.)

Acum Ministerul Mediului vrea să aprobe “cote de derogare”, care să legalizeze împuşcarea unor animale, măsură contestată de asociaţiile de mediu tocmai pe motivul că nu se cunoaşte exact dimenisunea populaţiilor de urşi şi lupi, iar vânarea lor ar afecta supravieţurea speciilor. De altfel, pe internet circulă o petiţie în acest sens, disponibilă la adresa https://campaniamea.declic.ro/petitions/salveaza-140-de-ursi-si-94-de-lupi-de-la-impuscare

După cum se vede, pădurile ni se cam termină, dar în privinţa asta Ministerul Mediului nu prea are multe de spus, şi în loc să se ocupe de braconieri, se apucă să se războiască cu ciocârliile, urşii şi lupii.