Jobbik schimbă macazul?

Reprezentanţi ai partidului Jobikk, formaţiune antieuropeană şi antiglobalizare, care constituie vârful de lance al naţional-extremismului ungar, au ajuns la sfârşitul săptămânii trecute la Cluj-Napoca pentru a-şi prezenta un proiect de natură social-economică, de care ar putea fi interesată o parte mai largă a populaţiei. Este vorba de demersul privind adoptarea unei iniţiative legislative pentru salarii egale la muncă egală, în toate ţările Uniunii Europene. Această iniţiativă, demarată în 20 august, are nevoie de strângerea unui milion de semnături, timp de un an, din şapte state membre, în vederea susţinerii acesteia în Parlamentul European. Până acum, iniţiatorii au adunat peste 100.000 de semnături, iar din România mizează pe 24.000 de semnături.
Interesant este că, dacă până acum liderii Jobbik promovau de fiecare dată când veneau în România mesaje de susţinere a demersurilor autonomist-separatiste şi de înlăturare a efectelor Trianonului, de această dată exponenţii extremei drepte ungare Jobbik au venit să le vorbească maghiarilor din România despre probleme economice, salarii, prosperitate şi locuri de muncă. Să ne amintim câteva din declaraţiile din ultimii ani cu care liderul Jobbik, Vona Gabor a încercat să agite spiritele în România. “Eu cred că autonomia secuilor este un obiectiv care, statul român orice ar face, mai devreme sau mai târziu se va realiza’’, afirma Vona Gabor, fondatorul Gărzii maghiare la ediţia din 2015 a taberei Tineretului Maghiar din Ardeal, organizată în judeţul Harghita. Tot el afirma, în contextul ediţiei din 2013 a aceleaşi tabere, că partidul pe care îl conduce va apăra drepturile şi interesele maghiarilor din Transilvania, asumându-şi responsabilitatea unui conflict cu România. Cam aceasta era retorica la care cei de la Jobbik apelau când se aflau în România.
Brusc, reprezentanţii Jobbik renunţă la acest tip de discurs şi se arată interesaţi de cu totul alte probleme şi teme, care au un caracter pragmatic şi care ar putea interesa majoritatea cetăţenilor, indiferent de etnie.
Mai mult, din discursul susţinut, vinerea trecută la Cluj-Napoca de deputatul Jobbik, Gyöngyösi Márton se observă şi o schimbare de abordare în raport cu Uniunea Europeană. Dacă până acum liderii Jobbik vedeau în Uniune un pericol pentru naţiunea maghiară, Gyöngyösi Márton se arătă acum de acord cu nevoia unei noi Uniuni Europene, apreciind totodată alocările de care a beneficiat chiar Ungaria din fondul de coeziune.
Este evident faptul că schimbarea de discurs a celor de la Joobik nu este întâmplătoare şi are legătură cu alegerile parlamentare ce urmează să aibă loc în 2018 în Ungaria. Practic, liderii Jobbik par a fi văzut, probabil şi în contextul crizei catalane, că nu mai ţine acest tip de discurs în ţările europene şi că votanţii sunt interesaţi de cu totul altceva, mai exact de un trai mai bun, de linişte şi bună convieţuire şi nu de agitaţii şi tensiuni interetnice generate de minţi bolnave. Mesaj pe care, deocamdată, FIDESZ şi UDMR nu l-au priceput.
Sau poate nu vor să-l priceapă.
Cosmin PURIŞ