Învăţăminte!

RADU VIDA

Naţionalismul a murit!
Trăiască naţionalismul!
Prin astă ţîpuritură se pot caracteriza anii ce au trecut din mileniul XXI. Occidentalii, care ştiu să facă atîta caz de manifestările patriotice ale unora „mai mici decît ei” de pe continent, au în genă sentimente dintre cele mai murdare la adresa altor naţionalităţi. Şi nu e vorba numai de cei care le trec „pragul” căutînd un loc de muncă şi contribuind din plin la bunăstarea lor. În timp, s-a dovedit că au treabă şi cu naţiile care „stau acasă”, dar refuză să li se supună, îngroşînd rîndurile neocoloniale ale celor care, în virtutea unei „rase superioare”, ţin să comande, să jefuiască, să conducă…

Nu ne vom ocupa de manifestările deviante în acest sens, ale unor „capete luminate” din Italia, Germania sau Spania. Vom încerca însă o analiză a ceea ce face Franţa pentru ca tensiunea etnică să se menţină pe tot cuprinsul european. Ne facem că uităm declaraţiile belicoase ale lui Szarkozy şi Hollande, doi preşedinţi care n-au contribuit cu nimic la detensionarea relaţiilor noastre cu Uniunea Europeană. Din contră. Au pus atîtea paie otrăvite pe foc, încît, acum, Bruxelles-ul crede şi ce-i adevărat şi ce nu, în ceea ce priveşte imigraţia românească.

Mai trist e că nu se arată nici perspective ceva mai puţin înnourate. Şi asta pentru că François Fillon, candidat pentru postul de lider al partidului de centru-dreapta UMP şi posibil candidat la preşedinţia Franţei, demonstrează că este plămădit din acelaşi aluat ca predecesorii. Avînd în profunzimile ADN-ului porniri macabre, care întregesc portretele unor personalităţi de tristă amintire ale Bătrînului Continent.
Şi nu e o întîmplare, repet.
Discursul belicos al candidatului la funcţie în Hexagon urmează calea celor care, în neputinţa lor, declară o Europă Unită, dar proferează divizarea ei, în fapt. Şi, pentru că nu-şi poate permite abordarea cinstită şi adevărată a cauzelor care au condus la haos pe continent, Fillon se dă la o naţie întreagă, oropsind -o:

„Trebuie să EVITĂM aderarea la Schengen a României, de unde vin numeroşi romi”.
Şi încă acest deziderat lugubru ar putea fi scuzabil, dacă demnitarul francez, exponent, nu-i aşa, al sumei avocaţilor care ne apără şi ocrotesc Ţărişoara, n-ar catadixi şi alte fraze, mult mai belicoase. Iată, bunăoară:
„Este necesară crearea unui corp european de frontieră, iar Franţa trebuie să preia responsabilitatea aceste iniţiative, în strînsă cooperare cu ţări afectate de imigraţia masivă…” Şi, mai departe, nemernicia vorbeşte în numele unor ţări care, prin reprezentanţi, au mulţumit de nenumărate ori pentru contribuţia românească la propăşirea ţărilor lor: Italia, Spania, Grecia şi Malta! – încheie glorios citatul Fillon.

Dar lucrurile nu se opresc aici. Conştient că nici ţara sa nu poate să-şi atingă obiectivele fără mînă de lucru străină, Fillon cere Adunării Naţionale a Franţei, Camera Inferioară a Parlamentului, să îşi propună o şedinţă anuală, în care să analizeze şi să aprobe stabilirea cotelor de imigranţi. În traducere liberă – să vină sclavii, dar să-i alegem noi: dinţi buni, musculatură în loc de creiere sau minţi strălucitoare, dar obediente. Pentru noi şi liniştitele culmi de civilizaţie şi progres!