Infrastructura generează un necesar și plăcut optimism la Ploscoș

Cu 30 de ani în urmă Ploscoșul dispăruse de pe harta unităților administrativ teritoriale ale județului Cluj, urmare a politicii de redimensionare a comunelor mici și slab dezvoltate promovată de fostul regim încriminat la evenimentele din Decembrie 1989.

Renașterea din 1990, nu a generat mult așteptata bunăstare, ba mai degrabă a adâncit-o prin distrugerea inventarului unităților agricole, al cooperației de consum, a drumurilor pe întreaga lor dimensiune, a condițiilor din învățământ și sănătate, cu efecte păgubitoare în viața economică și socială a locuitorilor satelor Valea Florilor, Crairât, Lobodaș și Ploscoș, care au cam ales drumurile pribegiei.

Azi, comuna din vecinătatea Salinei turdene, deși rămâne tot cea mai mică din județul nostru, cunoaște o plăcută revigorare pe multiple planuri datorită unor proiecte din infrastructură elaborate și implementate de administrația publică de aici în ultimii șapte ani. Acesta este și principalul motiv pentru care redacția ziarului Făclia, l-a provocat la un scurt dialog pe inginerul Aurel Truță, primarul acestei comune, chiar în acest decembrie dominat de sărbătorile de iarnă, dar și de bilanțul activităților de peste an.

Rep: Domnule Aurel Truță, sincer să fiu, am evitat de 10 ani să vin la Ploscoș din pricina drumului desfundat de acum un deceniu, dar acum rămân plăcut surprins cum arată acest segment rutier de 12 km ce leagă Turda, și întreaga lume, de comuna al cărei edil sunteți. Dați – ne, vă rog, câteva elemente contributive definitorii ce au primenit infrastructura rutieră în comuna ce o manageriați de mai bine de șapte ani de zile.

Aurel Truță: Când ești mic și sărac trebuie să depui eforturi înzecite nu doar pentru a stârpi sărăcia, ci și pentru a aduce în viața comunității elementele de primă importanță ale confortului civic: adică drumul, apa, curentul electric, condiții optime necesare sectorului educațional, al sănătății, culturii, și de ce nu, chiar și în tehnologiile lucrării terenurilor agricole, care reprezintă o mică sursă de venit pentru o bună parte din locuitorii comunei noastre.

Desigur, calitatea drumurilor este esențială în permanenta mișcare din zilele noastre, iar administrațiilor publice de nivel județean și local le revin sarcini oarecum împovărătoare când nu au bugetele necesare pentru realizarea acestor obiective dorite de milioanele de contribuabili.

Ploscoșul a fost o comună uitată de Dumnezeu din acest punct de vedere, poate de aceea mi-am și asumat aceste mandate în a căror oportunitate am stabilit să investim din ce avem și ce putem atrage prin proiecte eligibile, încât să îmbunătățim semnificativ trama drumurilor noastre.

După terminarea asfaltării drumului județean (DJ – 161 B), dar și până atunci, am acționat la reabilitarea drumurilor comunale, reușind să asfaltăm segmentul circulabil din zona principală a satului de centru, să aducem într-o stare fizică acceptabilă alți 22 km de drumuri în localitățile componente comunei, să decolmatăm șanțuri, să consolidăm și chiar să construim podețe.

În 2019 am reușit să semnăm un proiect prin PNDL ce ne asigură finanțarea asfaltării drumului ce leagă Ploscoșul de Valea Florilor și zona de comunicare cu Ceanu Mare, și tot în acest an am semnat un alt proiect de modernizare a infrastructurii de acces agricol, pe o lungime de 4,2 km, la Crairât. Din motive de timp, toate aceste lucrări încep în primăvara anului viitor, la fel ca și lucrările de ridicare a Capelei din Crairât, finanțată din bugetul local.

În multe lucrări ce le avem în programul comunal beneficiem acum și de achiziționarea buldo – excavatorului, tot prin program PNDL, în valoare de 76.506 euro, cu care lucrăm la drumuri, șanțuri, la deszăpezire și chiar la tocarea resturilor vegetale de diferite feluri.

Rep: Drumurile și apa, spuneți că-i determină pe cei plecați prin alte zone să se reîntoarcă din ce în ce mai des la locurile de baștină, ba chiar sporește interesul stabilității…

Aurel Truță: Apropo de stabilitate, nu de mult ing. Adrian Ozvadă, cu soția și trei copii a cumpărat teren și a construit o frumoasă și bine dotată locuință la Crairât, și exemplul nu este unic. Revenind la problema apei, menționez faptul că sursa de alimentare cu apă la Ploscoș a fost îmbunătățită în sensul că s-au făcut puțuri și drenuri de colectare a apei și depozitare într-un bazin de 60 mc.

Am extins rețeaua de apă în Valea Florilor pe un traseu de 1,7 km, iar necesarul sporirii debitului a fost posibil prin amenajarea unui puț prevăzut cu o stație de pompare spre un rezervor cu o capacitate de stocare de 30 mc.

Printr-un important și valoros program de colaborare intercomunală cu Compania de Apă a Văii Arieșului – Turda, suntem parte componentă a introducerii rețelei de apă potabilă din rețeaua de alimentare Turda, investiție ce o să asigure întregul consum de apă la Ploscoș, Valea Florilor, Crairât și Lobodaș.

Rep: Am observat că ați modernizat iluminatul public prin tehnologia Led, iar modernizările făcute în instituțiile publice, începând cu Primăria, au generat condiții optime în care își desfășoară activitatea zilnică.

Aurel Truță: Exemplul bunului gospodar pleacă de la gospodăria lui și locul de muncă, ori sediul Primăriei nu confirma aceste imperative, motiv ce ne-a determinat să modernizăm, prin compartimentări, lucrări de întreținere și dotări mobiliare și birotică toate compartimentele serviciilor publice, inclusiv amenajarea unor grupuri sociale cu tot necesarul, sală de ședințe pentru Consiliul local și încălzire termică.

Aceleași condiții le-am creat la Școala gimnazială și grădiniță. Mai mult, la Valea Florilor, clădirea fostei școli am reabilitat – o și a fost transformată în Cămin cultural și cabinet pentru medicina de familie, care dispune de grupuri sociale, apă curentă, mobilier, bucătărie, adică toate utilitățile necesare atât pentru programele cultural artistice, dar și pentru alte activități inițiate și organizate de comunitatea locală de aici.

Tot prin reabilitare, clădirea fostei primării am transformat-o în spațiu destinat sănătății, unde își are cabinet medicul de familie, există sală de așteptare, sală de tratament și grupuri sociale.

La Ploscoș se lucrează fiecare palmă de pământ

Rep: Domnule primar, Aurel Truță, știu că sunteți inginer agronom de profesie, însă venind pe acest curat și plăcut drum ce șerpuiește de la Salină până aici, m-a impresionat numărul mare de căprioare ce-și serveau „micul dejun” pe viguroase culturi de grâu și rapiță ce dau culoare sutelor de hectare ce aparțin zonei agricole Ploscoș.

Este adevărat că Ploscoșul este o comună mică, dar se mândrește cu cele mai mari producții agricole obținute în acest an?

Aurel Truță: Da, la Ploscoș se lucrează fiecare palmă de pământ, este un adevărat cult să nu lași pământul de izbeliște, să fie năpădit de buruieni și mărăcinișuri.

Sunt aproape 4000 ha de terenuri agricole lucrate în asociere de șase societăți de profil și opt persoane fizice autorizate care cultivă grâu, triticale, orz, porumb, rapiță, floarea soarelui și sfeclă de zahăr. Proprietarii terenurilor au înțeles că numai prin lotizări mari, lucrări mecanice și tehnologii moderne asigură producții rentabile și calitative.

Sunt fermieri care au obținut și fonduri europene, dar puțini la număr, însă trebuie spus că au fost, în acest an, suprafețe mari pe care producțiile de grâu au trecut de 6.500 kg/ ha, peste 10 mii kg la porumb și aproape 50.000 kg la sfecla de zahăr. Producții încurajatoare au înregistrat și câteva familii care sunt profilate pe segmentul zootehnie.

Am fost și putem deveni grânarul Europei, totul depinde de politica guvernamentală dacă continuăm să mâncăm ce ne oferă alții, în timp ce glia țăranului de odinioară geme de bălăriile crescute în cele trei decenii.

Rep: Punând punct acestui plăcut dialog, pentru care vă mulțumesc, vă rog să punctați cele trei măsuri cu care doriți să completați programul de dezvoltare a comunei în 2020.

Aurel Truță: În ordinea priorităților ar fi următoarele: să extindem rețeaua electrică la casele din Valea Vântului, Șerpești, Valea Înghețată, Botarom și Furdulos; să găsim sursele de finanțare pentru un bloc în care să asigurăm condiții decente de locuit pentru familiile rromilor și să reluăm demersurile necesare pentru introducerea gazului metan în comună.

Interviu consemnat de Dumitru VATAU