Influenţa reţelelor de socializare asupra tinerilor

În timp ce tehnologia s-a dezvoltat, tinerii au început tot mai mult să îşi creeze conturi pe aşa numitele reţele de socializare. Au apărut păreri pozitive dar şi negative legate de modul în care acestea afectează viaţa reală în condiţiile în care sunt folosite prea mult. De asemenea odată cu implementarea internetului au apărut numeroase studii făcute de către psihologi cu privire la influenţa pe care acesta o are asupra minţii umane. Care sunt riscurile la care ne expunem alegând să petrecem mai mult timp online decât offline vorbim în cele ce urmează cu Diana Căzănescu, psihoterapeut şi doctorand la Institutul de Psihologie din Cluj-Napoca.
– În primul rând aş vrea să ne spuneţi de ce aleg tinerii să îşi construiască o viaţă virtuală în detrimentul celei reale?
– Cauzele sunt multiple, nu putem să vorbim despre un singur element care îi face să petreacă tot mai mult timp pe reţelele de socializare mai mult decât în viaţa reală. Cred că tinerii sunt mult mai în temă cu tot ceea ce apare nou, au crescut cu tehnologia în braţe dacă pot să spun aşa, şi au mintea setată să caute pe internet, automat când vor să înveţe ceva nou nu caută într-o carte, ci internetul este sursa principală pentru că sunt mereu lucruri noi care le suscită interesul. Dacă deschidem spre exemplu o pagină de socializare, aceasta este plină de stimuli sau de locuri unde putem să dăm click pentru a intra pe alte pagini, automat este o suprastimulare. Îşi creează un profil personal şi este o lume recompensată de tot felul de stimuli, de la prieteni, mesaje şi like-uri. Elementele psihologice importante legate de generaţia tânără se învârt în jurul personalităţii lor. Spre exemplu, dacă doresc să nu se simtă singuri, au nevoie de acceptare şi de socializare le este mult mai uşor să intre într-un mediu virtual, să-şi creeze un profil şi să petreacă timp acolo ore întregi.
– Aşadar depinde de modul în care sunt sau nu acceptaţi în viaţa reală.
– Da, depinde. S-a făcut un studiu recent care arată că predictorii pentru a petrece mult timp pe reţelele de socializare este pe deoparte singurătate, acolo nevoia de apartenenţă le este satisfăcută şi pe de altă parte stima de sine scăzută. Este foarte interesant faptul că persoanele care îşi fac multe selfie-uri şi îşi pun poze pe facebook tot timpul au o stimă de sine mai scăzută decât cei care nu vor neapărat să iasă în evidenţă. Cu alte cuvinte vor să atragă atenţia asupra lor şi să fie validaţi de către ceilalţi. Acestea sunt persoanele care se supără când nu au suficiente like-uri la postările lor, pe când o persoană care nu intră atât de des pe reţelele de socializare şi nu dezvăluie atâtea lucruri din viaţa personală nu are nevoie de atâta acceptare şi încurajarare legat de felul în care s-a îmbrăcat sau cum arată.
– Cât de mult le afectează timpul petrecut pe reţelele de socializare viaţa reală?
– Răspunsul la această întrebare este în funcţie de cât timp petrec pe reţelele de socializare şi ce fac acolo. Modul în care îi afectează este determinat de calitatea timpului petrecut pe internet. Nu este vorba însă de un timp anume, pot să petreacă jumătate de oră uitându-se la lucruri care nu îi ajută deloc, dar pot să stea o oră sau două şi poate fac ceva util care îi ajută.
– Cum poate cineva să scape sau să prevină dependenţa?
– Cred că depinde foarte mult de ce anume a adus la acea dependenţă. Putem să discutăm despre diverşi factori. Spre exemplu, dacă un adolescent, să spunem, are părinţii plecaţi în străinătate şi este mai singur sau nu are oameni cu care să comunice în jur, acesta îşi împlineşte nevoile de comunicare stând pe reţelele de socializare sau jucând diverse jocuri pe internet. În acest caz ar fi bine să vedem care sunt elementele care ţin de viaţa reală şi care le-ar putea înlocui pe cele din mediul virtual. Ar fi bine să îşi facă mai mulţi prieteni în viaţa reală şi să petreacă timp cu persoane care nu sunt dependente. De asemenea este bine să vedem cât de mult afectează funcţionarea, aşa cum spuneam la început nu este o problemă că stăm în mediul virtual atât de mult ci ceea ce facem acolo şi cum ne raportăm la ceea se întâmplă acolo. Trebuie să indentificăm de unde a apărut dependenţa şi ce efecte are, poate că persoana nu mai funcţionează normal în viaţa reală, nu mai merge la şcoală sau la serviciu, are comportamente negative. Un element care ar putea cumva să prevină dependenţa este monitorizarea, câte ore stăm pe internet, dacă sunt în concordanţă cu ceea ce facem în viaţa reală, ce scopuri avem. Dacă stăm prea mult pe internet şi nu ne facem sarcinile zilnice acolo se instalează dependenţa mult mai uşor.
– Deci lipsa de activitate este un factor.
– Da, lipsa de activitate sau nu ştim să ne planificăm activităţile într-un mod util.
– Câte ore este indicat să petreacă în mediul virtual?
— Cel mai indicat este să vadă cât timp petrec, dacă acesta ia din organizarea lucrurilor importante din viaţa reală este foarte important să re dedice acel timp vieţii reale. De exemplu, dacă se trezesc dimineaţa şi stau o oră pe reţelele de socializare când ar trebui să facă alte activităţi atunci trebuie să re aloce acel timp.
– Mulţi tineri aleg să comunice pe reţelele de socializare pentru că le este mai uşor decât faţă în faţă. De ce se întâmplă acest lucru?
– În timp ce apăruseră reţelele de socializare, s-au făcut nişte studii interesante care arătau că unul din elementele care îi face pe oameni să fie tot timpul conectaţi în mediul virtual mai mult decât în cel real este faptul că pot să prezinte despre ei ceea ce vor. Pot să aleagă ce să spună persoanelor din jurul lor. Pot să selecteze mai uşor în mediul virtual ceea ce să împărtăşească altora. De exemplu majoritatea îşi pun evenimentele pozitive din viaţă pe reţelele de socializare. Cumva le asigură o imagine bună şi le dă o stimă de sine pe care să se poată cumva baza.
– Sunt persoane care pierd nopţile stând în conversaţii. Cum influenţează aceasta timpul de învăţare al studenţilor?
– Poate afecta învăţarea şi performanţa. Studenţii care petrec multe ore pe reţelele de socializare noaptea, atrag după ei probleme legate de performanţa şcolară, nu se mai pot concentra la fel de bine, nu mai pot să dea randamentul eficient, automat dacă nu dorm câte ore ar trebui. Un lucru care este important de ştiut este că s-au făcut nişte studii la nivel neurobiologic prin care s-a descoperit că ecranele luminoase, fie că sunt de laptop, calculator, telefon influenţează foarte mult anumite niveluri de neurotransmiţători şi de hormoni cum ar fi melatonina, care se secretă seara pentru a ne face să dormim mai bine. Dacă stăm în faţa unui ecran luminos melatonina nu se mai secretă aşa cum ar trebui şi există un risc care poate duce chiar la insomnii. Mai mult decât atât cei care stau mai mult seara înainte de culcare pe reţelele de socializare se trezesc mult mai obosiţi decât cei care nu stau chiar înainte de culcare. Ar trebuie să nu stea seara şi să îşi stimuleze ochii.
– În ce măsură are legătură depresia cu stil de viaţă depedent pe reţelele de socializare?
– Nu există o legătură directă, sunt mai mulţi factori care influenţează. Şi cred că este bine să vedem dacă întâi a apărut depresia şi apoi dependenţa sau invers. Dependenţa legată de reţelele de socializare este un predictor pentru depresie. Totuşi există o legătură, având în vedere că cineva care are simptome depresive nu mai are motivaţia de a petrece foarte mult timp în viaţa reală fâcând lucrurile care este nevoie să le facă, s-ar putea să îi fie mult mai uşor să apeleze la viaţa virtuală şi să dezvolte o motivaţie mult mai puternică în sensul acesta. Una dintre simptomele depresiei este că omul nu mai găseşte plăcere în ceea ce înainte îi plăcea. Dar cred că putem vorbi de mulţi factori, precum nevoia de acceptare, socializare.
– Cum putem să ne ferim de dependenţă?
– În primul rând trebuie să ne facem o autoanaliză să vedem cum alocăm timp pe reţelele de socializare şi ce facem în acel moment. Dacă timpul petrecut online nu e în concordanţă cu scopurile noastre atunci este bine să îl reducem. Să vedem ce activităţi putem să inserăm în programul nostru aşa încât să evităm să stăm mult timp online. Există programe care monitorizează cât timp am petrecut şi ce am făcut pe reţelele de socializare. Putem să ne instalăm un astfel de program şi să vedem cât timp am stat, vom deveni mai conştienţi şi ne va fi mai uşor să ne dăm seama când şi unde petrecem timp. Recompensele pe care ni le dă mediul virtual trebuie înlocuite cu recompensele din viaţa reală. Decât să stăm să conversăm cu cineva în mediul virtual poate că ar fi bine să ne întâlnim cu persoana respectivă.
– Mulţi îşi petrec viaţa online şi pentru că se plictisesc în viaţa reală. Ce ar trebui să facem aşa încât să îmbinăm utilul cu plăcutul?
– În acest context ţine nu doar de scopurile pe care le avem pe termen scurt ci şi de scopurile pe termen lung. Este foarte interesant că dacă petrecem mult timp în mediul virtual avem recompense imediate. De exemplu ne-a scris cineva, am primit un like, un comment, dar întrebarea este dacă pe termen lung ne ajută aceste lucruri? Putem să primim lucrurile acestea şi să ne bucurăm de moment, dar în viaţa reală de multe ori recompensele sau lucrurile bune cer perseverenţă, muncă şi sacrificiu. Şi este foarte important să vedem ce dorim, recompensele acestea de scurtă durată sau ceva pe termen lung? Ceea ce oferă mediul virtual este foarte mult de scurtă durată. Mulţi ajung la locul de muncă sau la şcoală unde lucrurile nu funcţionează aşa. Trebuie să muncim ani de zile pentru a ne îndeplini nişte scopuri şi dacă suntem învăţaţi cu recompense imediate este foarte probabil că nu vom rezista la ceea ce vine peste 2 ani. În spatele plictiselii poate să fie o lipsă de asumare a vieţii reale.
– Ce sfat aveţi pentru tineri, dar şi pentru cei care îşi dedică mult timp pe reţelele de socializare?
– În primul rând i-aş sfătui să monitorizeze timpul pe care îl petrec. Un alt sfat ar fi legat de faptul că s-ar putea ca pe reţelele de socializare să nu îşi găsească ce îşi doresc de fapt. Nevoia de acceptare, de socializare, de apartenenţă nu se va împlini pe reţelele de socializare niciodată. Să caute în viaţa reală ce îşi doresc şi nu în mediul virtual.

Interviu relizat de Miruna ARUXANDEI