Inflaţia noastră cea de toate zilele

Institutul Naţional de Statistică a anunţat o scădere lunară a inflaţiei (în noiembrie faţă de octombrie) de la 4,3% la 3,4%. Inflaţia asta reprezintă variaţia preţurilor, adică scăderea sau creşterea acestora, şi este un indicator statistic, de ansamblu. Însă are şi statistica asta limitele ei. Grigore Moisil, unul dintre cei mai mari matematicieni ai României, a ales un exemplu plastic pentru a explica studenţilor statistica: media statistică este cam aşa cum ai sta cu o jumătate de fund (desigur, academicianul Moisil a utilizat un alt termen pentru “jumătate”, însă eu nu am voie să-l public în ziar), deci, cu o jumătate de fund pe o plită încinsă, şi cu cealaltă jumătate pe o bucată de gheaţă. Pe medie, e călduţ şi bine, dar…

Concret, în calculul ratei inflaţiei intră şi variaţia preţurilor alimentelor, dar și al automobilelor, şi al gazelor naturale, dar şi al serviciilor poştale. Iar dacă ne raportăm la preţurile pe care le plăteam cu un an în urmă, lucrurile capătă o cu totul altă dimensiune.

După cum spune acelaşi Institut Naţional de Statistică, faţă de decembrie 2017, acum plătim cu 4,48% mai mult pentru pâine, cu 32,07% pentru cartofi, cu 17,29% pentru legume şi conserve din legume, cu 1,38% pentru carnea de porc, cu 5,45% pentru cea de vită, cu 2,56% pentru cea de pasăre şi cu 3,17% pentru cea de peşte, cu 2,34% pentru lapte, cu 2,26% pentru brânză şi cu 1,75% pentru unt. Dacă nu aţi obosit deja citind această listă, putem continua cu scumpirea cu 16, 61% a gazelor naturale, cu cea de 3,82% a energiei termice sau cu cea de “numai” 0,49% a energiei electrice. De scumpit s-au scumpit şi combustibilii (cu 7,18%), şi transportul urban (cu 3,9%), dar şi medicamentele (cu 0,44%) şi serviciile de îngrijire medicală – evident, “atenţiile” nu au fost luate în calcul – cu 3,47%.

Ne-am putea întreba ce s-a ieftinit, de media asta statistică a ajuns numai atâta cât este. Păi s-au ieftinit cu 11,17% fructele, cu 5,26% citricele, cu 7,79% zahărul şi cu 21,89% ouăle. Ei, de-am putea trăi numai cu portocale făcute pane şi pudrate cu zahăr… Şi mai sunt şi alte produse care s-au scumpit mai puţin, cum ar fi lacurile şi vopselele (cu 1,51%), articolele de menaj (cu 1,35%), serviciile de telefonie (cu 0,54%) sau transportul pe CFR, care a rămas constant.

După cum puteţi constata, costul vieţii cel de toate zilele a crescut mult mai mult decât ne arată rata inflaţiei. Până la urmă ne interesează mai puţin dacă lămâile sunt mai ieftine decât anul trecut, dacă vopselele ne costă mai puţin sau dacă un drum cu trenul e tot la fel de scump. Însă chiar ne pasă că preţul alimentelor a crescut în galop şi ne cam arde (sau ne îngheaţă?) scumpirea gazelor naturale şi a energiei termice.

Viorel DĂDULESCU