Indicaţii… prăpăstioase

Radu VIDA

Nu ştiu ce ari’metică promovează Fondul Monetar Internaţional şi cum calculează supuşenia faţă de economia mondială a unora. Cert este că, de cînd această minunată instituţie a capitalului neocolonial ne stăpîneşte vrerea şi acţiunile, totul merge cu susu-n jos.

Şi invers.
Nu contează cîţi bani le-am dat şi cîţi ne-au luat, nu contează că ne ţin la marginea prăpastiei şi dirijează, cu pixul în mînă, tot ce mai înseamnă economie românească. Sarcina celor de aici este să nu lase România să mişte în front, să-şi scoată capul în lume. Şi, cu precădere, să nu lase nici un guvern să aducă, dacă nu o minimă prosperitate populaţiei, măcar speranţa că, într-o zi, vom putea şi noi să ne bucurăm de scurta noastră trecere pe Planetă.

M-am uitat la chipul fufei care a venit repede-repede cînd a auzit că s-au adoptat două acte normative de o deosebită importanţă. Şi, cu toate că a avut suficient timp de rumegat, se vedea clar că nu şi-a putut şterge surpriza de pe mecla-i finanţistă. Nu! Românii nu aveau voie să facă un atît de curajos Cod fiscal! Şi să elaboreze procedurile prin care să facă să se mişte economia. Taxe mari, strîngeri şi colectări cu ţîrîita, trăiască evaziunea (că doar pe asta pot bate monedă pe orice subiect de «dez»interes naţional)! Asta le-ar fi plăcut şi asta le place celor de la FMI: datornici, avînd de înfruntat tot felul de indicatori economici, cu care ne gratulează de cîţiva ani buni. Reducerea aia, eliminarea aialaltă, austeritate pe toată linia!

Puşi în faţa faptului împlinit, echipa FMI a întors foaia. Şi şi-a compus expresia facială a oamenilor preocupaţi de soarta noastră. Să fim atenţi! Să mai analizăm! Să mai căutăm soluţii de contrabalansare a efectelor reducerii de taxe şi impozite asupra bugetului! Că economia României trăieşte sub semnul riscului în eventualitatea unor şocuri (!), că e nevoie de măsuri compensatorii mai nu ştiu cum, că ţinta de deficit e pe linie cu cele convenite cu ei, dar… Îmi venea – zău! – să-mi aduc şi să pun şi eu umărul la masa negocierilor. Nu pentru a da indicaţii ari’metice, ci pentru a le facilita membrilor FMI încă un loc de plîns. Şi „dat cu capul”.

Mărturisesc că nu mă aşteptam de la ditamai contabilii să fie dublaţi de nişte politicieni parşivi. Am auzit văicărelile şi m-am gîndit la „opoziţia noastră constructivă”. Măcar la ei, e de înţeles. Nu vor aplicarea reducerilor de taxe şi impozite pentru că… ar vrea s-o facă ei. De, vin ele, alegerile, şi poporul cîntăreşte nu numai cu sufletul, ci şi cu… buzunarul. Şi, se pare, acum este momentul să se treacă la ajustarea sistemului fiscal, în sensul eliberării de povara haraciului suplimentar.

Prudenţă!
Cuvînt de ordine, care, se pare, nu va fi respectat. Pentru că e contraproductiv. Vorbea FMI de împrumuturile noastre neperformante (din cauza lor, au uitat să spună), de datoria externă (aşijderea) şi creditele exprimate în valută (care rămîn la niveluri ridicate). Chiar dacă au scăzut în ultima vreme, au recunoscut, cu jumătate de gură satrapii FMI. Deci? Ţineţi-vă bine! Printre indicaţiile de redresare a economiei, staff-ul indica să ocupăm mai bine forţa de muncă a tinerilor, femeilor şi persoanelor cu pregătire redusă.
Nemernicii! Ei urmînd să dirijeze forţa de muncă bine calificată (pe spinarea noastră) către ţările dezvoltate!

Astea „da!” indicaţii preţioase, din care putem deduce că legea millet-urilor musulmane n-a murit. Iar noul firman, marca FMI, încurajează sărăcia de la noi şi acumularea bogăţiei în alte părţi ale Evropei.
Trist.