În folosul cui candidează Klaus Iohannis?

Ilie CĂLIAN

Ca în fiecare competiţie cu “independenţi”, în care aceştia sînt consideraţi “iepuraşi”-, puşi să alerge în folosul altora -, şi de această dată comentatorii îi numesc “iepuraşi” pe cîţiva dintre aceştia, cum ar fi Călin Popescu Tăriceanu, Monica Macovei şi Teodor Meleşcanu. În sensul că primul candidează în folosul lui Victor Ponta, a doua în folosul lui Klaus Iohannis, iar al treilea încă nu se ştie exact în folosul cui. Dar Iohannis însuşi?! Nu cumva şi el este tot un “iepuraş”?!

Întrebarea din titlu – În folosul cui candidează Klaus Iohannis? – cuprinde miez dacă o punem în legătură cu două întrebări care ar trebui să o preceadă. În primul rînd: în folosul cui a fost ales Iohannis preşedinte al PNL? Dacă ar fi rămas preşedinte Crin Antonescu?!… În al doilea rînd: în folosul cui a fost numit Klaus Iohannis şeful Alianţei ACL, în pofida faptului că PDL este un partid mai puternic, cu structuri locale mai puternice şi activişti mai dibaci? Analişti aşa-zişi “subtili” afirmau pe atunci că numirea “sasului” în fruntea acestui megapartid “popular” ar fi un pas absolut necesar pentru ca România să devină primul protejat, din Est, al Germaniei. Mai recent, se lansase chiar previziunea unei vizite private a cancelarului german, Angela Merkel, la Sibiu, pentru a indica, astfel, electoratului român pe cine ar trebui să voteze la Preşedinţie, pentru ca România să se bucure de susţinerea fără rezerve a Germaniei. Iată că acestă vizită nu este cuprinsă în calendarul “doamnei de fier”- a Germaniei.

De fapt, desemnarea lui Iohannis ca preşedinte al PNL şi, apoi, al ACL (PDL + PNL) s-a dovedit a fi cel puţin o stîngăcie politică, întrucît Iohannis are multe hibe de “imagine”; mult mai multe decît meritele sale de primar al Sibiului. În primul rînd, încurcăturile sale cu cele şase case pe care şi le-ar fi cumpărat din “meditaţiile” pe care le-ar fi dat ca profesor de fizică. Adică: pe de o parte, se pune întrebarea dacă, dînd meditaţii, şi-a plătit impozitul la fisc, ori a făcut evaziune fiscală; apoi, dacă a fost corect, cum a reuşit să obţină din meditaţii asemenea sume. Apoi, alte încurcături, tot legate de case şi procesele în legătură cu legalitatea obţinerii lor. Apoi, alte încurcături, în legătură cu adopţiile de copii. Apoi, povestea cu incompatibilitatea, de care se cramponează ANI. Peste toate acestea, incapacitatea lui Iohannis de a răspunde rezonabil la întrebările care i se pun: are limba legată (şi în germană!) şi nici mintea nu-i este destul de sprintenă – nici măcar “nemţească”. Nu în ultimul rînd, recenta sa încercare de a băga dihonia între românii ardeleni şi ceilalţi români, aliniindu-se, astfel, programului unui partid extremist din Transilvania, Partidul Popular Maghiar din Transilvania, cu care împărtăşeşte aceleaşi dispreţ faţă de restul României, dispreţ care are la bază faptul că în Ardeal trăiesc şi etniiile maghiară şi germană.

Oricum, Alianţa PSD + UNPR + PC are mai mulţi susţinători.
Dacă, toate hibele lui Johannis, enumerate pînă acum, îi reduc şansele, iată, însă, că Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a hotărît să-l ia la purecat pe Iohannis în legătură cu incompatibilitatea, abia după al doilea tur al alegerilor, ceea ce ar face ca, chiar dacă el ar cîştiga, să trebuiască să renunţe. Or, o astfel de perspectivă îi va descuraja pe mulţi dintre posibilii săi susţinători. Avînd această perspectivă, de ce Iohannis- şi cei care l-au ales în funcţiile de şef al PNL şi al ACL – s-au încăpăţînat să-şi cheltuiască fondurile de campanie electorală pentru el?

Răspunsul ar fi unul singur; că de fapt, şi Iohannis este un ‘’iepuraş’’, care aleargă pentru a lăsa locul altcuiva – după alegerile prezidenţiale, pe care Dreapta nu se aşteaptă să le cîştige. Să ne întoarcem puţin la vot: dacă susţinătorii lui Iohannis se descurajează, cui o să-i dea votul? Lui Ponta – nu, lui Tăriceanu – nu, Monicăi Macovei – nu, lui Meleşcanu – nu. Rămîne doar… Elena Udrea. Care, însă, oricum nu are şanse să intre în turul doi. Însă, după aceea, la conducerea PMP, în locul Elenei Udrea, va veni, după cum a afirmat-o răspicat, protectorul ei, Traian Băsescu, care vrea să facă din PMP un partid ‘’nou’’, cu ‘’oameni noi’’, care să cîştige alegerile parlamentare din 2016. Iar acest partid ar urma să fie coagulatorul Dreptei, deci să-şi supună partidul fuzionat din PNL şi PDL, să-l conducă, eventual să-l absoarbă. (Vorba lui Băsescu: “Elena Udrea are cea mai bună absorbţie”.) Aşadar, Iohannis ar fi un ‘’iepuraş’’ de cursă ceva mai lungă, postelectorală…