Improvizaţii

Aşa cum am arătat în editorialul anterior, anul 2019 a fost unul spectaculos din punct de vedere politic. Dar a avut şi o serie de realizări pe plan economic. Astfel, în prima parte a anului, avansul economiei a fost de 4,7 la sută, iar, potrivit estimărilor Băncii Mondiale, pe întregul an care a trecut, acestă creştere ar fi undeva la 4,2 la sută. Un salt important a făcut România la capitolul consum individual efectiv pe cap de locuitor, urcând de la 65% la 71% din media europeană, o creștere care nu a mai fost înregistrată de niciun stat din Uniunea Europeană. Aşadar, ţara noastră a depăşit în ierarhia acestui indicator țări ca Letonia, Ungaria, Croația și Bulgaria. Întrebarea care se pune este ce ne aşteaptă în acest an? Din punct de vedere economic, nu e deloc uşor de prevăzut ce va fi, ţinând cont de faptul că spre sfârşitul anului trecut, odată, cu declanşarea crizei politice şi schimbarea guvernului, lucrurile s-au înrăutăţit. Astfel, începând din noiembrie am avut de o devalorizare a monedei naţionale în raport cu euro şi dolarul iar în decembrie a venit lovitura cea mai dură: agenția de evaluare financiară Standard & Poor`s (S&P) a retrogradat la „negativă” perspectiva de rating a României, consecinţele fiind împrumuturi mai scumpe pentru ţara noastră. Sub raport politic, lucrurile nu sunt deloc roz, mai ales că guvernul liberal a dat dovadă de incoerenţă şi ezitări în cele două luni de la investire. Deşi a promis ca va face şi drege, până acum nu a reuşit să vină decât cu improvizaţii. A promis a va desfiinţa Secţia de Investigare a Infracţiunilor din Justiţie, dar nu a reuşit decât să redacteze un memorandum cu tot felul de elucubraţii, ceea ce a atras protestul mai multor asociaţii de magistraţi din ţară. A mai anunţat că schimbă Legea 115 din 2015 pentru alegerea autorităţilor administraţiei astfel încât primarii să fie aleşi în cadrul a două tururi de scrutin iar în cazul preşedinţilor de consilii judeţene să se revină la formula prin care aceştia sunt aleşi de consilierii judeţeni şi nu prin vot direct, aşa cum se prevede în prezent. Şi aici lucrurile sunt în ceaţă. Tot liberalii au promis anularea pensiilor speciale, însă şi aici lucrurile s-au blocat. Tot la categoria „una spun şi alta fac” se înscrie poziţia PNL vizavi de traseismul politic. Deşi prin 2017, Ludovic Orban declara că “traseismul politic trebuie oprit pentru că „este o gravă deteriorare a democraţiei”, recent, partidul pe care-l conduce a deschis uşa la nu mai puţin de cinci campioni ai acestui fenomen: Daniel Constantin, Sorin Câmpeanu, Mircea Banias, Damian Florea şi Ioan Balint.

Cât priveşte ameninţarea liberalilor cu declanşarea alegerilor anticipate, şi aici lucrurile sunt neclare. Se pare că, după mahmu­reala de Sărbătorile de iarnă, liderii PNL au nevoie de ceva timp ca să se “dreagă” şi să hotărască exact dacă mai e oportun sau nu să facă acest demers. Deocamdată au reuşit doar să facă o comisie formată din Ludovic Orban, Raluca Turcan și Robert Sighiartău, misiunea lor fiind de a purta discuții cu deputații și senatorii pe marginea oportunității declanșării alegerilor anticipate. Aşa că dacă nici măcar proiectele anunţate de PNL ca şi priorităţi nu au putut fi cât de cât implementate, la alte lucruri care aşteaptă de mai demult să fie realizat-aici aş aminti reformarea Constituţiei, descentralizarea sau regionalizarea-, nici nu ne putem gândi că ar putea fi făcute de liberali.

Cosmin PURIȘ