Holocaustul și memoria lui la Cluj

Cel mai tragic fenomen din istoria lumii, Holocaustul rămâne supus unor permanente dezbateri ale prezentului. Mai nou, au apărut o serie de controverse în ceea ce privește amplasarea Muzeului Holocaustului în București. Sunt confruntate opinii, păreri, care deseori atentează la unanimitatea subscrisă, și anume că Holocaustul a fost cea mai mare tragedie cunoscută până acum. În fond, aceste controverse prelungesc această tragedie în disputele și neliniștile privind memoria lui.
Există două direcții mai calme în spațiul public, și anume că memoria Holocaustului trebuie „transcrisă” și „redactată” permanent pentru a nu se repeta și, în al doilea rând, ea trebuie întreținută prin proiecte și practici comemorative, eficiente și instituționalizate.
Universitatea „Babeș-Bplyai”, prin Institutul de Studii iudaice „Dr. Moshe Carmilly”, și-a demonstrat vocația ecumenică și real democratică acordând o atenție permanentă, în cadrul studiilor iudaice de nivel universitar, temei Holocaustului. Acest institut a derulat timp de peste 10 ani un program de formare a profesorilor din învățământul gimnazial și liceal din România în domeniul predării Holocaustului în școli. Acest program a fost evaluat de către specialiști din afara țării, ca al treilea program de acest fel, după cel de la Institutul Yad Vashem din Ierusalim și după cel de la Memorialul Holocaustului din Washington. Același institut a organizat un muzeu documentar și unul virtual (primul din lume) privind Holocaustul din Nord-Vestul Transilvaniei. Împreună cu Institutul de Istorie Orală al Universității „Babeș-Bolyai”, s-a derulat timp de 3 ani un program de cercetare intitulat „Holocaustul între istorie și memorie”. Institutul de Studii iudaice „Dr. Moshe Carmilly” a realizat un deosebit remember al antisemitismului promovat de regimul de ocupație horthyst, prin implicarea sa plenară și decisivă pentru acordarea titlului de „Drept întru popoare” episcopului catolic Dr. Marton Aron din Cluj, un curajos apărător al evreilor în fața agresiunii autorităților maghiare fasciste din anii 1940-1944.
În ultimii trei ani, Institutul de Studii iudaice „Dr. Moshe Carmilly” împreună cu Primăria Cluj-Napoca organizează permanent vizite ale elevilor din școlile municipiului la Muzeul Holocaustului din cadrul Universității „Babeș-Bolyai”. In cadrul manifestărilor dedicate centenarului Universității „Babeș-Bolyai”, Institutul de Studii iudaice „Dr. Moshe Carmilly” organizează o expoziție de picturi și desene ale elevilor din toată țara pe tema Holocaustului. Mai exact, este vorba de modul în care elevii de astăzi își reprezintă, prin intermediul creației plastice, această mare tragedie. Toate aceste proiecte eficiente și cu mare impact etic și educativ, mai ales în rândul tinerei generații, pot fi contrapuse unei retorici ce clamează nevoia de proiecte educative privind cunoașterea Holocaustului, o retorică goală și stridentă, dar bine remunerată, susținută de așa-numiții „supraveghetori” ai manifestărilor antisemite, inși cu ascendențe (genealogii) familiale în comunismul genocidar stalinist.
Propun ca mult disputatul Muzeu al Holocaustului promis de statul român a se realiza la București, loc de dispute, să fie înființat la Cluj, oraș care a fost în mod real epicentrul tragismului deportării evreilor în 1944 în lagărul de exterminare de la Auschwitz, de regimul fascist maghiar. Oare ar deranja pe cineva această reamplasare a proiectului Muzeului Holocaustului la Cluj? Vom vedea.

Doru RADOSAV