Eurodeputatul Daniel Buda avertizează: O Europă cu două viteze nu ar duce decât la dezintegrarea proiectului european

Eurodeputatul Daniel Buda susţine într-un interviu acordat ziarului Făclia că o Europă cu cercuri concentrice sau cu două viteze nu va fi un loc în care adversarii şi aliaţii să se unească aşa cum doreau părinţii fondatori ai UE. Liberalul crede că o astfel de reconfigurare ar duce în mod cert la dezintegrarea proiectului European. Cât priveşte criza catalană, Daniel Buda crede că aceasta îşi va pune amprenta asupra parcursului european din această zonă. Totodată, liberalul vorbeşte despre propunerile privind modificarea legilor Justiţiei, arătând că acestea sunt elaborate de asemenea manieră încât să supună justiţia controlului politic pe mai multe paliere.
Rep: Domnule eurodeputat Daniel Buda, provocarea separatistă a Cataloniei este o nouă bătaie de cap pentru Uniunea Europeană. Mai mult, există temerea că precedentul catalan ar putea inspira alte regiuni separatiste. Cât sunt de pregătite instituţiile UE să facă faţă acestor provocări?
Eurodeputat Daniel Buda: Recentele evoluţii din Catalonia îşi vor pune amprenta asupra parcursului european din această zonă. Este păcat că apar astfel de situaţii într-o Europă care se confruntă cu dificultăţi multiple, plecând de la criza migraţiei până la creşterea valului de populism şi euroscepticism. Cu toate acestea, Spania trebuie să rămână unită iar UE a spus foarte clar că nu recunoaşte alt interlocutor decât Spania. Liderii din Catalonia trebuie să înţeleagă că doar uniţi putem fi puternici. De-a lungul timpului, războaiele pentru o palmă de pământ au făcut milioane de victime nevinovate. Azi, când iată, după zeci de ani ne bucurăm de pace şi stabilitate la nivelul UE, este important să înţelegem că valorile care ne unesc sunt mai puternice decât dorinţa unora de a-şi fărâmiţa teritoriile în speranţa unei vieţi mai bune. Iar acest lucru, ţinând cont de provocările la nivel mondial, este imposibil.
Instituţiile europene şi-au demonstrat întotdeauna capacitatea de a gestiona situaţiile de criză, indiferent de amploarea lor. Luând în considerare decizia Marii Britanii de a ieşi din Blocul Comunitar şi modul în care instituţiile Uniunii Europene reacţionează în faţa acestei provocări, consider că putem avea convingerea că Uniunea Europeană este pregătită să facă faţă acestor dificultăţi, fără a periclita stabilitatea şi calitatea vieţii cetăţenilor statelor membre.

Rep: În ce măsură credeţi că UE e responsabilă de intensificarea acestor curente separatiste?
Daniel Buda: Timp de 60 de ani, Uniunea Europeană s-a consacrat drept una dintre cele mai puternice structuri economice şi politice din lume, care a generat pace, libertate şi prosperitate pentru cei peste 500 de milioane de cetăţeni ai săi. Iar astăzi putem constata că nu a existat, nu există şi nici nu va exista o alternativă la Uniunea Europeană. Terorismul, migraţia, Brexit-ul sunt doar câteva momente de cumpănă cu care s-a confruntat Uniunea Europeană în ultima perioadă, iar aceste dificultăţi au reprezentat atât puncte care au unit mai mult statele membre şi care au generat solidaritate fără precedent sau care, dimpotrivă, au creat disensiuni care au fost depăşite până la urmă. Chiar şi în acest context tumultos, Uniunea Europeană a rămas în continuare sinonimă cu unitatea în diversitate, mai ales în ciuda euroscepticismului, alimentat adesea de diferiţi actori politici implicaţi în procesul decizional de la nivelul statelor membre dar şi de la nivelul instituţiilor europene. Personal, eu nu cred că putem vorbi de o intensificare a curentelor separatiste, ci doar de cazuri izolate care în orice democraţie reală apar şi trebuie gestionate ca atare.
Împreună trebuie să croim acel drum al unei Europe unite care să pornească de la realizări concrete şi care să creeze o solidaritate de fapt, aşa cum milita acum 60 de ani şi părintele fondator al Uniunii Europene, marele Robert Schuman. Iar noi avem menirea de a duce mai departe acest crez, de a menţine Europa unită şi de a păstra acest model şi în viitor!

Rep: Recent, Comisia Europeană a făcut public raportul interimar MCV pentru România. Ce transmite nou acest document pentru guvernanţii din ţara noastră şi pentru reprezentanţii sistemului judiciar?
Daniel Buda: Raportul MCV publicat de Comisia Europeană este expresia neputinţei şi a incompetenţei Guvernului PSD-ALDE care întoarce România la nivelul anilor 2000. Raportul MCV pe justiţie pune din nou România la colţ în special din cauza atacurilor din ultimele luni faţă de independenţa sistemului judiciar. Acest lucru reprezintă o sursă serioasă de îngrijorare pentru Comisie care, prin vocea prim-vicepreşedintelui Frans Timmermans ne transmite faptul că ţara noastră a încetinit punerea în aplicare a recomandărilor restante, existând riscul redeschiderii unor capitole care au fost considerate deja închise. Din păcate, Guvernarea PSD-ALDE şi, mai ales ministrul Justiţiei, domnul Tudorel Toader, nu au ţinut cont de recomandările din raportul MCV din luna ianuarie 2017 şi nici de recomandările verbale pe care însuşi prim-vicepreşedintele Comisiei, domnul Frans Timmermans, le-a transmis României în luna februarie a acestui an din plenul Parlamentului European atunci când a avut loc dezbaterea pe marginea statului de drept şi a democraţiei din România. În acea perioadă, peste 400.000 de mii de români din peste 50 de oraşe din ţară şi străinătate au ieşit în stradă pentru a cere abrogarea Ordonanţei de urgenţă nr. 13 care modifica, la ceas de seară Codul Penal şi de Procedură Penală.

Rep: În ce măsură se mai justifică menţinerea Mecanismului de Cooperare şi Verificare în cazul României?
Daniel Buda: Se impune MCV în continuare deoarece este un mecanism de control care nu permite guvernanţilor să modifice în mod arbitrar şi discreţionar normele legale care coordonează sistemul de justiţie din România. Menţinerea MCV împiedică clasa politică să ia decizii abuzive şi este de natură a tempera pornirile totalitare din rândul guvernanţilor, menţinând justiţia din România la standardul european.

Rep: Proiectul privind modificarea Legilor Justiţiei, anunţat de ministrul Tudorel Toader, a atras mari reacţii şi chiar proteste de stradă. Cât de oportun este acest demers legislativ şi în ce măsură credeţi că noile propuneri pot asigura o administrarea corectă a Justiţiei?
Daniel Buda: Propunerile sunt elaborate de asemenea manieră încât să supună justiţia controlului politic pe mai multe paliere, ceea ce duce la un regres faţă de nivelul la care a ajuns justiţia în ultimii ani. Într-un stat democratic, separarea puterilor în stat este un principiu care nu poate fi încălcat. Din păcate însă, actualii guvernanţi insistă să aducă justiţia la nivelul celei din 2000 şi să plaseze România pe harta instabilităţii politice. Acum 10 ani, în momentul aderării la Uniunea Europeană, ţara noastră s-a angajat în mod ferm pentru un parcurs european iar cetăţenii, prin mişcările de stradă, demonstrează că doresc să fie continuate aceste angajamente, dincolo de refuzul actualei guvernări. România merită politicieni care să lupte pentru democraţie, pentru statul de drept şi pentru respectarea justiţiei şi nu de politicieni care prin acţiuni sau declaraţii să întoarcă spatele progreselor înregistrate până în prezent.

Rep: Se vorbeşte despre o Europă cu două viteze. Ţinând cont că faceţi parte din Comisia de dezvoltare regională (REGI) din Parlamentul European aş dori să vă întreb cum credeţi că va fi influenţată politica de coeziune de o asemenea abordare la nivel european?
Daniel Buda: O Europă cu două viteze nu ar duce decât la dezintegrarea proiectului european, iar România trebuie să se pronunţe pentru o Europă puternică, consolidată şi unitară. Putem constata că Uniunea ne-a asigurat timp de 60 de ani pacea şi prosperitatea, ceea ce ne demonstrează că nu a existat, nu există şi nici nu va exista o alternativă la Uniunea Europeană.
O Europă cu cercuri concentrice sau cu două viteze nu va fi un loc în care adversarii şi aliaţii să se unească aşa cum doreau părinţii fondatori ai UE. Dimpotrivă, această reconfigurare ar duce în mod cert la dezintegrarea proiectului European. În ceea ce priveşte politica de coeziune, o abordare a Europei cu două viteze ar conduce la amploarea discrepanţelor între regiuni.
Aşa cum spunea şi Preşedintele Consiliului European, domnul Donald Tusk: ”dacă vrei să mergi repede, mergi singur, dacă vrei să mergi departe, mergi în echipă!” Consider că reducerea decalajelor dintre regiuni poate avea loc doar dacă Uniunea Europeană rămâne unită, iar statele membre vâslesc în aceeaşi direcţie.

Interviu realizat de
Cosmin Puriş