După manual

Unii se ocupă.
Iar alţii măsoară. Intelighenţia, spre exemplu. Şi, în concluzie, anunţă că IQ-ul continental (mediu, şi acesta!) a scăzut, dar a crescut până în 1930 (?!?) Mă rog, să nu contestăm, aşa, din prima, concluziile specialiştilor. Cu toate că – aud – o… samă de savanţi n-au putut da un diagnostic la o blocare de umăr. Darămite să cotrobăi prin adâncurile circumvoluţiunilor! Dacă tot am… atins subiectul, să mai spunem că noi, românii suntem – cum altfel? – pe ultimele locuri cu un coeficient de 91. Fruncea o deţin finlandezii, estonienii, olandezii şi elveţienii. Între 101 şi 100 la coeficientul care… este.
Ceea ce uită însă specialiştii de renume mondial este că noi, românii îi avem pe „băieţii deştepţi”! Care, nu-i aşa, au un coeficient de şmechereală… muuuuult superior celor care, tocesc de-şi zdrelesc coatele, irişii şi neuronii.
Iar atunci când unul dintre şmecheri ajunge ministru – păzea! Că ia măsuri; modifică prin schimbare; şi îmbunătăţeşte prin înrăutăţire.
Nu putem afirma că dl. Liviu Pop, ministrul educaţiunii este deştept. Sau şmecher. Pur şi simplu, pentru că nu ştim. Nu am avut acces, ca să zic aşa, la IQ-ul domniei sale. Dar după acţiunile pe care le întreprinde la minister putem afirma că ţine să dovedească că specialiştii în… pisicologie n-au dreptate. Că, în timp, se poate rezolva cu intelighenţia, lucrând după manual. Şi, drept urmare, propune, şi chiar urmăreşte să pună în aplicare, un manual de educaţie fizică şi sport.
Nu vă repeziţi!
Poate că-i util. Manualu’, nu ministrul. E drept că de două mii de ani educaţia fizic se face. Cu alte cuvinte se execută exerciţii fizice. Pentru diferite grupe musculare. În sport? Ei bine, aici se lucrează şi la mental. Pe lângă că se înzecesc eforturile ce au educat fizic corpul pentru efort. Nu ştim nici dacă aceste lucruri îl frământă pe dom’ ministru sau, pur şi simplu, vrea să dea de papa unui „specialist” în mişcare…. statică.
A! V-a dus mintea la cărţile de specialitate în care se explică discipline sportive, regulamente de arbitraj, punctaje şi bareme pentru campionatele naţionale, europene, mondiale? În regulă. Dar să nu-mi spuneţi că elevul Bulă dintr-a V-a B va face studiu individual din manualul de Educaţie fizică şi sport şi, la clasă, va fugi mai… ştiinţific. Sau va juca cu mingea medicinală baschet. Asta când greşeşte şi primeşte 3 (loaza!), pentru că s-a căţărat pe frânghie, în loc să sară nebuneşte peste banca (de rezerve). Să vorbim despre judo, spre exemplu. Sport, nu? Greu. Şi la antrenament, şi pe tatami. Îi vedeţi pe marii campioni conspectând din Anton Moraru (pentru istorie) sau Shu Taira pentru un Uchi-mata corect? Haida-de!
M-aş crăcăna!
O şi văd pe mămica lu’ Gigel citind capitolul cu „flotări şi genoflexiuni deodată”. Şi pe Mirică prins copiind la „ podul peste mingea de handbal”. Poate că domnu’ ministru are fese pentru interese (la singular iese altfel), dar asta cu manualul de ed. fiz. şi sport nu înseamnă reforma învăţământului. Poate că o simplificare a materiilor (avem 108 discipline predate, spun tot… specialiştii şi propuneri de manuale doar pentru 25) şi o mai mare atenţie acordată profesorilor de educaţie fizică şi sport ar relansa şi sănătatea corporală şi sportul de performanţă.
E aşa de greu de priceput, dom’ ministru?
Radu VIDA