DNA şi ANI – instrumente politice?!

ILIE CĂLIAN

Dacă ar fi să iau de bune comentariile “subtile” ale unui gazetar cotrocenist, scandalul din PSD – cum să-i spun altfel? – ar fi fost orchestrat chiar de Ponta. Adică – ducîndu-i pînă la capăt raţionamentul -, Ponta ar fi numit-o pe Kövesi la conducerea DNA, pentru ca aceasta să-şi asmută procurorii împotriva PSD, astfel ca acesta, în plină campanie electorală, să apară în postura de victimă a procurorilor plantaţi acolo de Băsescu. Adică, Ponta ar fi aranjat ca procurorii DNA să-şi anunţe prietenii dintr-o “anumită parte a presei” să fie pregătiţi, cu carele de reportaj, la miezul nopţii ori la cîntatul cocoşilor, pentru a filma încătuşarea unuia sau altuia, ori să le ofere pe tavă exact acele extrase din “stenogramele” procurorilor, care ar putea să provoace o reacţie împotriva PSD. Adică, în acest fel, Ponta s-ar autovictimiza – cu PSD cu tot – şi ar mai obţine nişte voturi în plus.

Nu, lucrurile nu stau deloc aşa. Este evident, pe de o parte, că în procuratură există numeroşi ticăloşi. Un singur argument este suficient: în pofida faptului că este absolut ilegal, DNA continuă să se ofere anumitor redacţii “stenograme” care ar putea încrimina pe cineva – cel puţin la prima vedere. Fenomenul este vechi, cei care îl practică ar trebui să înfunde puşcăria, cu atît mai mult cu cît fac parte din Justiţie şi sînt plătiţi cu salarii şi pensii grase, plus alte avantaje, din banii noştri. Faptul că această practică se desfăşoară tot mai neruşinat arată că oamenii implicaţi în “scurgerile de informaţii” se simt apăraţi în faţa legii. Nu vi se pare interesant că, din 2005 încoace, numărul mandatelor de interceptare a convorbirilor telefonice a crescut cu 610%?! Nu vi se pare ciudat că acest lucru s-a întîmplat abia după ce Alianţa DA a modificat, în Parlament, la cererea lui Băsescu şi prin instrumentarea Monicăi Macovei, sistemul prin care procurorii şi judecătorii sînt numiţi de preşedinte la cererea ministrului de Justiţie?! Ministru fiind pe atunci Monica Macovei, cea care acum candidează ca independentă la Preşedinţie, iar preşedinte – cel pe care-l ştiţi şi care, între timp, a semnat mii de numiri şi revocări de procurori şi judecători.

Nu ştiu cît de vinovaţi sînt efectiv (în procesul intentat de DNA), Hrebenciuc şi Şova. Faptul că Hrebenciuc s-a grăbit să-şi dea demisia din Parlament, pentru a se pune la dispoziţia Justiţiei, mă face să cred că acesta nu este foarte îngrijorat în legătură cu dovezile procurorilor. Pe de altă parte, cele mai “savuroase” pasaje din “stenogramele” discuţiilor lor nu au nimic de a face nici cu corupţia, nici cu securitatea naţională, ci în legătură cu o propunere legislativă (şi e dreptul lor, al parlamentarilor, să spună orice năzdrăvănie în materie), respectiv cu viitorul preşedinte al PSD, dacă Ponta devine preşedintele României.

Aşadar, scopul acţiunii procurorilor DNA a fost unul strict politic, vizînd compromiterea PSD. De altfel, acelaşi procedeu îl foloseşte şi Agenţia Naţională pentru Integritate (o altă invenţie dragă lui Băsescu) în cazul lui Klaus Iohannis: ar fi avut destul timp să analizeze incompatibilitatea lui Iohannis mai înainte, nu să tergiverseze, cu sprijinul Justiţiei, situaţia acestuia. Cine cîştigă din ambele situaţii – adică din compromiterea şi a PSD, şi a PDL-PDL, a lui Ponta şi a lui Iohannis? Evident, Băsescu. De altfel, a declarat răspicat că, a doua zi după încheierea mandatului de preşedinte, se va înscrie în PMP, pentru a face un “partid nou”, cu “oameni noi” – el fiind, evident reprezentantul a ceea ce e “nou” în politică, după ce ne-a demonstrat, 25 de ani, capacităţile sale de intrigant în partide.

Victor Ponta a sesizat pericolul pe care îl reprezintă noul atac, prin intermediul DNA, şi a procedat spectaculos: i-a “autosuspendat” din partid pe cei implicaţi în felurite “combinaţii” privind succesorul la conducerea PSD, adică Dan Şova, Marian Vanghelie şi Sebastian Ghiţă (Viorel Hrebenciuc nu are nicio funcţie în conducerea PSD, dar a demisionat din Parlament). Mai poate fi considerat, oare, Ponta cum îl ironiza Băsescu, drept un “pisicuţ” la îndemîna baronilor locali?! Avem motive să credem că nu. Desigur, alt preşedinte al PSD, în urma alegerilor prezidenţiale, este o problemă de maximă importanţă. Însă, evident, nu trebuie pus carul înaintea boilor, iar stimularea zîzaniei din PSD, prin intermediul DNA, a fost stopată înainte de a deveni periculoasă. Ori, poate, nici nu era cu adevărat periculoasă: important pentru DNA (şi cel din spatele ei) era să se creeze un subiect de discuţie care să compromită PSD.