dministrat aşa cum se cuvine, Judeţul Cluj poate intra în competiţie cu viitorul

de vorbă cu preşedintele C.J. Cluj, domnul Alin Tişe

Investit în această vară pentru a doua oară în funcţia de preşedinte al Consiliului Judeţean Cluj, liberalul Alin Tişe a acceptat să vorbească pentru cititorii ziarului Făclia despre priorităţile sale în acest mandat. Alin Tişe explică, totodată, de ce a lăsat politica din Parlamentul României pentru a reveni în fruntea forului judeţean şi cum va acţiona pentru ca în următorii patru ani să nu-i dezamăgească pe clujeni. În strategia de dezvoltare a judeţului gândită de preşedintele Alin Tişe infrastructura rutieră constituie un capitol special. De asemenea, liberalul precizează că instituţa pe care o conduce va continua să sprijine dezvoltarea aeroportului, arătând că în acest domeniu contează foarte mult cine face primii paşi.

Rep: Domnule Alin Tişe, în această vară aţi preluat al doilea mandat de preşedinte al Consiliului Judeţean Cluj după ce aţi mai deţinut această funcţie şi în perioada 2008-2012. Ce v-a determinat să lăsaţi politica din Parlamentul României şi să reveniţi în fruntea forului judeţean?

Alin Tişe: A fost, într-adevăr, o decizie importantă pentru mine. Din punct de vedere politic am condus în mandatul 2008-2012 acest judeţ şi am realizat, iniţiat, finalizat, cele mai importante proiecte pentru dezvoltarea judeţului. Rezultatele acestei munci au fost vizibile în mod clar pentru comunitate în următorii ani. Şi am considerat că cetăţenii judeţului au apreciat eforturile, proiectele şi activitatea mea din mandatul trecut şi au optat pentru o administraţie care să vină în sprijinul cetăţeanului, după care să se vadă rezultate concrete. Astfel am luat o decizie în consecinţă.
Rep: Începând cu 2014, Consiliul Judeţean Cluj a trecut prin cea mai neagră perioadă de la înfiinţarea sa. Aproape toate proiectele importante pentru judeţ au fost blocate, iar o parte dintre societăţile pe care le are în subordine au fost pe punctul de a intra în faliment. Care este acum situaţia acestor proiecte şi în ce măsură s-a reuşit salvarea societăţilor cu probleme?

Alin Tişe:  Din fericire, în cele aproximativ trei luni de zile de la preluarea mandatului am reuşit să ieşim din blocaj cu mai multe proiecte importante, şi anume: s-a deblocat Centrul de Management Integrat al Deşeurilor (blocat din anul 2014 când s-a reziliat contractul). Se începe proiectarea şi execuţia. Miercuri am anunţat câştigătorul. În maxim 30 zile va începe închiderea rampelor neconforme de deşeuri din Pata Rât, Turda, Gherla şi Huedin. Avem acordul de mediu revizuit de ARPM. Societatea câştigătoare are opt luni pentru execuţie.
Am demarat deja procedura pentru un credit major dedicat refacerii întregii reţele de drumuri judeţene; am negociat pentru aducerea de noi clienţi în parcurile industriale; apropo, deblocăm Tetarom IV şi extinderea la Tetarom I, afectată de instabilitatea dealului. Reluăm proiectul Tetarom V – abandonat din 2012. Vom reglementa şi situaţia arenei. În plus, deblocăm fosta investiţie privată, falimentară, pe terenul din Haşdeu, unde vom face un spital monobloc pentru copii, cel actual nemaifăcând faţă prin repartiţia pe 9 locaţii şi cu multe clădiri revendicate. Cu Spitalul Regional de Urgenţă suntem în proceduri cu Ministerul Sănătăţii, cel din Cluj va fi primul din cele trei planificate, realizat din fonduri europene. Sunt multe proiecte şi o să se vadă rezultatele, chiar dacă, aşa cum ştiţi, procedurile consumă enorm de mult timp.

Rep: Cum se va implica forul judeţean în viaţa economică a judeţului şi ce strategie aţi gândit pentru ca şi alte zone ale Clujului să devină o atracţie pentru investitori?

Alin Tişe:  Noi, direct, nu realizăm mari afaceri, însă creăm cadrul, infrastructura necesară. Şi pentru asta dezvoltăm parcurile industriale, în primul rând. Iar în al doilea rând infrastructura de drumuri şi apă – canal, urmează curentul electric şi gazele naturale – cel mai adesea investiţii foarte atractive pentru mediul privat. Apoi, susţinem educaţia, pentru că, în cele din urmă, forţa de muncă calificată este cea care atrage investiţii superioare calitativ şi conceptual, nepoluante, cu mare adaos valoric. Strategia noastră presupune în primul rând să alegem locaţii cu bună adresabilitate pentru forţa de muncă şi, mai ales, aproape de infrastructurile mari – centuri, autostradă. După cum ştiţi, mai toţi investitorii mari din România reclamă exact acest lucru – legăturile rutiere rapide cu Uniunea Europeană, în primul rând.

Rep: Recent aţi anunţat un obiectiv extrem de ambiţios: spitalul pediatric monobloc. Când estimaţi că va fi demarat proiectul şi în ce măsură poate forul judeţean să susţină singur o astfel de investiţie?

Alin Tişe: Anul acesta vom demara procedurile pentru tot ce înseamnă studii şi clarificări ale situaţiei juridice. Apoi vom identifica exact, în baza cifrelor din studii şi proiecte tehnice, resursele financiare necesare construcţiei. Aşa cum am gândit timingul acestui proiect, anul viitor ar trebui să putem demara licitaţia pentru a alege un constructor care să înceapă deja lucrările.

Rep: Aţi venit cu propunerea ca stadionul Cluj Arena să fie preluat de municipalitate. De ce consideraţi că în această formulă stadionul va putea fi mai bine administrat?

Alin Tişe: Am afirmat încă din campania electorală – se regăsea atât în programul meu de candidatură, cât şi în cel al domnului primar – că noi considerăm că management unitar, coerent pentru cele două infrastructuri sportive, crearea unui real Complex Sportiv Multifuncţional la Cluj, din stadion şi polivalentă, va fi mult mai eficient decât dacă acestea vor fi tratate separat.

Rep: Care sunt posibilităţile de continuare a dezvoltării aeroportului clujean?

Alin Tişe: Avem în vedere mai multe soluţii, însă ele sunt în analiză. Ne uităm şi ce înseamnă în termeni financiari. Şi pentru ce se alocă fonduri europene pentru dezvoltarea aeroporturilor româneşti. Ce pot să vă spun în mod cert acum este că nu ne vom opri aici şi la acest stadiu. A fost clar, cu toată perioada de criză, şi după evoluţia numărului de curse, şi după evoluţia numărului de pasageri, cu cât am investit – în terminalele noi, în pista nouă -, cu atât mai atractiv a fost atât pentru companiile aeriene, cât şi pentru public. Şi din asta au câştigat atât clujenii, cât şi regiunea şi judeţul – economic vorbind. Cred că aţi constatat şi dumneavoastră că în ultimii 2-3 ani, deja şi alte aeroporturi încearcă să urmeze acest exemplu, să investească, să se dezvolte, să fie atractive. Este un domeniu şi o piaţă – de ce nu, foarte competitiv. De aceea contează foarte mult cine face aici primii paşi, cine îşi creează primul oportunităţile investiţionale.

Rep: Multe dintre satele clujene nu dispun de apă curentă, canalizare sau chiar de alimentare cu energie electrică. De asemenea, în multe localităţi rurale drumurile sunt impracticabile. Ce poate face CJ Cluj ca satul clujean să atingă un standard minim de dezvoltare?

Alin Tişe: Despre drumurile judeţene deja v-am spus, lucrăm deja – şi suntem avansaţi, la proiectul prin care reabilităm întreaga reţea rutieră. Pentru partea de drumuri comunale – cel mai adesea acestea sunt în sate – alocăm cât de mult putem bani primăriilor comunale pentru proiecte proprii, le susţinem cofinanţări şi pe proiecte europene, urgentăm procedurile care îi pot ajuta să depună aceste proiecte. Pe partea de apă şi canalizare, după cum vă amintiţi, încă din mandatul meu trecut semnasem cel mai mare proiect pe POS Mediu privind extinderea acestor reţele. Se lucrează la ele, însă aşa sunt marile lucrări de infrastructură – atât procedural cât şi tehnic, consumă timp mult, enorm de mult, chiar dacă noi ne-am dori rezultate rapide. Nu mai târziu de luna trecută am reuşit să deblocăm avizarea şi proiectarea ca să aducem apă oamenilor din comuna Ciurila.

Rep: Cum vedeţi valorificarea potenţialului turistic al judeţului?

Alin Tişe: În mandatul trecut am avut un proiect prin care am creat, pe fonduri europene, Centrul Naţional de Informare şi Promovare Turistică. Acesta funcţionează şi chiar are un număr în creştere de solicitări, în special de la turişti străini. Mai mult, acum vom dezvolta – în această eră când utilizăm telefonul mobil pentru aproape orice, o aplicaţi dedicată pentru turiştii care ajung la Cluj. Recunoaştem şi importanţa unor evenimente culturale şi sportive majore, care atrag mai ales turişti străini, întâi punctual, apoi creează o anumită imagine pozitivă Clujului. Dar cel mai important este să aibă acces la frumuseţile judeţului. Aşa se va înţelege de ce am ales să finalizăm – când banii actuali nu ajung pentru toate drumurile – drumul spre Băişoara şi Valea Ierii, de ce se lucrează acum la drumul către Mărişel sau Măguri Răcătău.

Rep: Consiliul judeţean dispune de un patrimoniu cultural deosebit: Muzeul de Artă, Muzeul Etnografic al Transilvaniei, Parcul Etnografic „Romulus Vuia”, Muzeul Memorial ”Octavian Goga”. Ce proiecte aţi gândit pentru valorificarea acestui potenţial?

Alin Tişe:  E adevărat. Din păcate, parte dintre aceste muzee, clădirile lor, au o situaţie juridică nefavorabilă. Nu este incertă în toate cazurile, însă, defavorabilă; să vă dau un exemplu, Muzeul de Artă – Palatul Banffy din centrul municipiului. Pentru renovarea şi reabilitarea sa, s-a scris cândva şi un proiect. Se dorea atragerea de fonduri europene; însă decizia noastră de a fi despăgubit moştenitorul, iar CJC să menţină muzeul a fost anulată şi încă se judecă această situaţie, motiv pentru care de ani de zile nu se pot face investiţii în această clădire. La clădirea „Goga” încă sunt procese de finalizat. O soartă mai bună o are Castelul Banffy din Răscruci, pentru care acum pregătim un proiect – tot cu bani europeni, pentru renovare – inclusiv a superbului parc dendrologic. Sperăm să-l transformăm într-un veritabil centru de evenimente culturale. Apoi, la Muzeul Etnografic, proiectul cu „adoptă o casă” s-a continuat cu un proiect cu finanţare externă şi cu restaurarea bisericilor din lemn. Odată cu stabilizarea dealului Hoia, acolo se vor extinde activităţile culturale. Unele erau chiar prinse în strategia Capitalei Europene.

Interviu realizat de Cosmin PURIŞ