De la obraz

Radu VIDA

Regimurile politice fac „frumos” în faţa populaţiei şi a lumii şi nu suportă pocirea imaginii. Făurită, e drept, cu atîta trudă! Şi în declarata societate socialistă multilateral dezvoltată lucrurile stăteau în acest fel. Indiferent de greşeli, nu aveai dreptul să critici acţiunile partidului. Nu trebuia să lingi. Dar dacă îi lăsai în pace – te lăsau în pace! Şi, într-un anume fel, puteai spune că toată lumea-i fericită.

Metoda a fost preluată şi de către cei care, prin sloganul lor, conduceau „societăţile libere”. Cei care opinteau să explice că totu-i perfect, că există serioase diferenţe în ocîrmuirea societăţii. Şi, subtil, o propagandă anti avea sarcina de a estompa, pe cît posibil, toate belelele. Fenomenul hippy sau vocile dedicate pentru condamnarea războaielor au fost anihilate – e drept – cu mai puţină violenţă decît în comunism. Culoarele puterii au tras în derizoriu mişcările (individuale sau de grup) ale unor militanţi pentru mai frumos şi mai bine.

Metoda se păstrează şi în zilele noastre.
Nu poţi să arăţi greşeli ale administraţiei americane, spre exemplu, că imediat eşti catalogat, trecut la index, ciumat. Nimeni parcă nevrînd să înţeleagă că o critică constructivă nu înseamnă neapărat anti (american, în cazul nostru). Că, realmente, există între mulţi dintre semenii planetei pornirea de a îmbunătăţi lucrurile.

Dacă tot am adus vorba despre americani (nu mă refer doar la guvern, ci şi la acest mare popor, care, să recunoaştem, gîndeşte altfel decît suratele lor mai mici de pe mapamond), să spunem că, fără să le ceară nimeni, ei s-au erijat în atotştiutorii, imaculaţii, democraţii, pacifiştii, şi mai ştiu eu ce ai… lumii.

Au creat fără îndoială, o societate pe care mulţi şi-ar dori-o. Sfidînd istoria, au sărit etape. Au progresat enorm. Democraţie de top. Economie performantă. Bunăstare. Şi – important! – au făcut în aşa fel încît, pe teritoriul lor, să nu existe nici un fel de conflicte armate. Pentru asta, dar şi din alte o sută de motive, s-au dus ei peste alţii. Şi au măcelărit. Au distrus valori. Pretextînd că numai ceea ce fac ei e valabil. Indiferent de stadiul dezvoltării acelei societăţi, fără să ţină seama de condiţiile culturale concrete din locurile pe unde au hălăduit. Şi prăduit. Şi nimeni nu le spunea toate astea, doar pentru a nu fi făcuţi antiamericani, comunişti, terorişti… Şi arătaţi cu degetul. Stigmatizaţi. Dar, ştiţi dumneavoastră: tot naşul îşi are naşul. Aşa că, acum, noua putere mondială – China – reuşeşte să coaguleze acele voci care arată că nici americanii nu sînt chiar sfinţii de pe lume. Ca răspuns la evaluarea Departamentului de stat american, în care China era criticată pentru carenţe în respectarea drepturilor omului, raportul Consiliului de stat chinez vine să argumenteze gravele derapaje ale americanilor. Tot pe acest subiect. Şi o spune de la obraz că, nici la americani, multe lucruri nu sînt în regulă! Şomajul şi sărăcia subminează dreptul fundamental al cetăţenilor americani la existenţă; aplicarea torturii în cazul suspecţilor de terorism, atacuri ilegale cu drone, operaţiunile de interceptare globală a comunicaţiilor, violenţele poliţiei, operaţiunile de spionaj şi răspîndirea armelor de foc – toate, aduc grave atingeri clamatelor drepturi ale omului.

Ca răspuns, americanii n-au găsit altceva, decît să legalizeze căsătoriile gay pe tot teritoriul S.U.A. Cu siguranţă că vor rămîne în eternitate cuvintele lui Barack Obama: “Victorie pentru America!” şi ale celebrei scriitoare britanice J.K. Rowling (Harry Porter): „O zi istorică!”. Acu’, că această… stringentă problemă a fost rezolvată, omenirea poate s-o ia pe… via romana, cale pe care au apucat-o imperialii antichităţii. Şi care a dus la prima destrămare a unei Europe Unite.
Tot prin dezbinare.