De la bac adunate și la lume împrăștiate

O nouă ediție a „campionatului” național de bacalaureat s-a terminat joi, cu testul la alegere al profilului și specializării, urmând ca afișarea primelor rezultate să aibă loc pe 8 iulie, iar rezultatele finale, după depunerea contestațiilor, pe 13 iulie. Ca în Liga 1, unii elevi joacă în play-off, iar alții în play-out. Ca în fiecare an, proba de Limba și Literatura Română îi pune pe foarte mulți dintre candidați în mare încurcătură, iar pe profesori într-o la fel de mare dificultate, întrucât există situații, nu puține, în care aceștia pur și simplu nu au ce corecta și prin urmare ce nota. Și de data aceasta, profesorii au cules „roadele” elevilor, adică nelipsitele perle, la care ne amuzăm, dar care în mod normal constituie un motiv de îngrijorare, ceea ce denotă, de parcă nu știam lucrul acesta, că interesul elevilor pentru școală și studiu este din ce în ce mai scăzut. Din păcate, mulți dintre elevi nu înțeleg cerința subiectului, iar alții, neputându-l stăpâni, optează pentru tot felul de povestioare hazlii, cu scopul de a nu da pagina goală. Așa se face că, pe lângă lipsa tratării subiectului cerut, a greșelilor gramaticale, a exprimărilor haotice și agramate, iar în unele cazuri a scrisului ilizibil, elevii formulează enunțuri fără logică. Dar aceste constatări n-ar trebuie să ne mire, din moment ce, așa cum remarcă și experții în educație (dacă mai există această categorie), elevii nu mai sunt interesați de lectură, iar cartea a fost înlocuită cu succes de gadget-uri, respectiv de tablete și telefoane, iar biblioteca de acasă a fost desființată și substituită cu un televizor cât un perete de cameră. Înțelegând că navigarea pe rețelele de socializare și pe site-urile de shopping (cumpărături) este mult mai atractivă decât îmbunătățirea culturii generale, concept ușor perimat, care împarte generațiile de foști și actuali absolvenți în două tabere. Or cea de actuali absolvenți consideră că nu are rost să-și încarce cămăruțele creierului cu informații pe care nu le vor pune niciodată în practică.

Revenind, vă facem cunoscute câteva din perlele adunate de profesori la ediția din acest an a bacalaureatului, la proba regină, Limba și Literatura Română: „Vestimentația era șmecheră și arăta că are bani, care l-au ajutat să aibe țoale trăsnet”; ”Textul cere să vorbesc despre discurs și eu nu știu, dar citez niște fraze de unde reiese cuvântul discurs”; ”Orator înseamnă să fii bun la oral, de ambele părți”; ”Bacovia accentuează că se simțea ucis de societate și că vroia și el să se ucidă”; ”Blaga face parte din seria prozatorilor care au reușit să impresioneze cu estetica urâtului și că se săturase de urât și vroia ceva mai frumos în viața lui”. Iată cum a comentat un elev poezia „Riga Crypto și Lapona Enigel”, scrisă de Ion Barbu și publicată în 1930 în volumul „Joc secund”: „Laponei îi plăcea viața, vroia alt bărbat în viața ei și nu un prostănac ca Crypto”. Un altul a încurcat rău de tot borcanele și i-a amestecat pe Eliade și Minulescu în bucătăria lui Bacovia, : ”Eliade a transmis prin Plumb multă tristețe, dar Bacovia accentuează singurătatea că e sigură, orice om care suferă e singur ca Eliade. Minulescu a arătat tristețea apăsătoare din viața lui Bacovia”. Cei mai mulți au alcătuit un gulaș, aruncându-i în aceeași cratiță pe Slavici, Barbu, Eliade și Minulescu, asezonat cu o garnitură de Blaga și o salată acră de Bacovia. Fiert la foc mic, gulașul le-a provocat profesorilor arsuri la nivelul creierului, iar elevilor o mare dezamăgire atunci când și-au văzut nota de plată. La întrebarea clasică „ce ți-a picat?”, cei mai mulți au răspuns „fața”. După cum scuza celor mai mulți la întrebarea „cât ai scris și ce ai scris?” a fost „nu am scris mult fiindcă nu am apucat”.

În orice caz, văzând aceste perle, constatăm că până la exegeza unui text, respectiv la analiza morfologică și sintactică a acestuia, elevii au mari probleme în a identifica autorul unei opere. Nu vreau să pozez în scepticul de serviciu, dar văzând cum se duce de râpă învățământul românesc, mă tem că nu e departe ziua în care pentru a dobândi nota minimă de promovare a bacalaureatului, maximum care i se va cere elevului este să coloreze un pătrățel cu o culoare la alegere, iar pentru a fi considerat „eminent” va trebui să identifice răspunsul la întrebarea „Cine a scris punguța cu doi bani?” având la dispoziție trei variante: a) Ion Creangă; b) varianta a; c) varianta a și b.

Cristian FOCȘANU