De ce nu a primit Clujul mai mulţi bani

Sumele alocate autorităţilor locale din judeţul Cluj, prin Programul Naţional de Dezvoltare Locală, coordonat de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, au stârnit noi controverse între Opoziţie şi Putere, liderii locali acuzându-se reciproc prin intermediul comunicatelor de presă – ba că banii s-au dat pe criterii politice, ba că s-au primit prea puţini, respectiv 2,24% din totalul fondurilor, în comparaţie cu contribuţia Clujului la buget de stat – acuză şeful administraţiei judeţene, reprezentantul PNL.

Liderul PSD Cluj şi-a axat răspunsurile la acuzele liberalului mai mult pe considerente personale, decât pe unele administrative, rezumându-se să spună că PNL Cluj nu a sprijinit în ultimii ani obiectivele judeţene şi regionale ale Clujului, iar apoi trimiţându-l pe şeful judeţului la psihiatru.

Cert este că judeţului Cluj i-au fost alocaţi 670 de milioane de lei. Ca să înţelegem de ce atât şi nu mai mult, ne-am adresat unui primar cu vechime, Lucia Suciu, care să ne explice cum stau lucrurile.

Reporter: Cum apreciaţi alocările judeţului Cluj prin Programul Naţional de Dezvoltare Locală?

Lucia Suciu: Consider că, la nivelul României, au fost depuse mai multe proiecte în vederea finanţării decât bugetul efectiv alocat. Important este însă, că Ministerul Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene a ţinut cont de priorităţile fiecăruia. De altfel, nu îmi amintesc ca, în cei 17 ani de când exercit funcţia de primar al comunei Chinteni, vreun Guvern, indiferent de culoarea politică, să fi alocat vreodată o sumă atât de mare pentru finanţarea proiectelor din mediul rural şi din mediul urban.

Rep: Sunt primării care au primit bani pentru mai multe proiecte – unele costisitoare -, dar şi, prin comparaţie, primării care au primit bani mai puţini în urma aprobării proiectelor solicitate. Care este motivul acestei discrepanţe?

L.S. : Este important de ştiut că pentru aprobarea unui proiect, era necesară efectuarea unei analize cost-beneficiu, iar lucrările să se încadreze în standardele de cost. Este posibil, de altfel, ca, din totalitatea proiectelor depuse, multe să nu îndeplinească condiţiile de eligibilitate în vederea finanţării. Mai mult, s-a întâmplat ca pentru acelaşi proiect să se ceară finanţare atât în baza ordonanţei 28/2013, cât şi în baza Strategiei de dezvoltare a judeţului.

Spre exemplu, Compania de Apă a elaborat programul PID 2017-2020 (pe fonduri europene – n.r.), care prevede realizarea de reţele de apă-canal în judeţul Sălaj şi în mai multe comune din Cluj. Unii primari au depus acelaşii proiect la Ministerul Dezvoltării, în baza ordonanţei 28. Acest lucru s-a observat în urma verificărilor, ministerul optând să nu finanţeze proiectul prin autoritatea locală, ci să fie finanţat din fonduri europene, astfel încât România să poată atrage mai multe fonduri. De asemenea, au fost depuse cereri pentru finanţarea unor obiective de investiţie, cum ar fi capele, sedii administrative sau târguri de animale care nu fac obiectul finanţării în baza OG 28/2013.

Rep: Administraţia judeţeană acreditează faptul că alocările au fost făcute după criterii politice. Cum comentaţi?

L.S. : Sub nicio formă nu putem accepta ideea că fondurile au fost alocate pe criterii politice. Dacă facem însă o analiză mai atentă, putem foarte uşor concluziona că indiferent de culoarea lor politică, primarii au obţinut finanţare pentru proiectele depuse, atât timp cât ele au fost eligibile.

Adriana STUPAR