Dan LUCA: „Incertitudinea planează asupra anului 2017. E mult de lucru la proiectul european!”

Dan LUCA este originar din Cluj-Napoca, dar de 20 de ani îşi desfăşoară activitatea în Bruxelles-ul european. Este Senior Director la EurActiv, trustul de presă axat pe politicile europene. De 10 ani este doctor în Relaţii internaţionale şi studii europene, predând activ cursuri la Universitatea Liberă din Bruxelles (ULB), Universitatea din Leuven şi SNSPA Bucureşti.

• Făclia de Cluj: Aţi numit 2016 „annus horribilis plus”. La ce ne putem aştepta în anul 2017 din punct de vedere european?
Dan LUCA: Ne aşteaptă un an complex. Vor începe negocierile de ieşire a Marii Britanii din UE şi multe resurse se vor îndrepta în această direcţie.
De asemenea, Uniunea Europeană a declanşat recent un mecanism de reformă, iar în câteva luni ne aşteptăm la dezbateri despre acest subiect. Prima piatră de încercare – în luna martie, cu prilejul aniversării la Roma a „celor 60 de ani de Europa”. Crizele actuale, precum emigranţii, Ucraina sau şomajul vor continua să influenţeze profund viaţa cetăţenilor europeni. Două dosare care ne dau speranţe în 2017 sunt reindustrializarea Europei, acest fantastic Industry 4.0, dar şi mult-aşteptata dezmorţire a Generatiei Erasmus. Reamintesc că anul viitor se vor împlini 30 de ani de la implementarea acestui program cu rezultate incredibile: 3 milioane de beneficiari şi… (surprinzător) cei un million de copii proveniţi din cuplurile mixte facilitate (fără voie) de mobilitatea europeană oferită… Putem spune că Erasmus a contribuit la formarea unui spirit european? Să fie acest Erasmus o „sămânţă de europeni”, de care avem atâta nevoie?
  • FC: Agenda internă a unor ţări europene poate să pericliteze mult agenda europeană. Ce se prefigurează în anul viitor?
DL: 2017 este deosebit de dinamic din punctul de vedere al alegerilor la nivelul marilor ţări membre. Franţa îşi va schimba liderul în luna mai. Spectrul posibilei alegeri a lui Marine Le Pen ca preşedinte francez apasă puternic Europa…  Germania mizează din nou pe Angela Merkel la alegerile din septembrie. Se va clătina de data aceasta doamna de fier a Europei? Nici Italia, Spania sau Polonia nu au guverne prea stabile, deci ne putem aştepta la alegeri anticipate în unele ţări…
   • FC: Desigur, trebuie să privim şi internaţional. Cum se vede 2017 la nivel global?
DL: Primul an de mandat al noului preşedinte american trezeşte interes enorm. Este încă multă incertitudine, iar 2017 poate să confirme sau să infirme unele supoziţii. Lupta împotriva statului islamic este prioritatea maximă şi anul viitor. Referindu-ne la puterile mondiale, va continua lupta politică şi economică între SUA, Rusia şi China. Subiecte de urmărit: Turcia şi Iranul.
   • FC: La ce ne putem aştepta în România?
    DL: Privit macro, noul Guvern va avea o responsabilitate uriaşă. Presiunea celor 10 ani de apartenenţă a ţării la UE şi miza pregătirii Preşedinţiei românesti a UE de peste doi ani vor produce o dezbatere interesantă în spaţiul public. Întrevăd o relansare a reformei regionale a României, blocată acum câţiva ani.
    • FC: Clujul şi anul 2017. Asteptăm mari decizii sau proiecte?
    DL: Atmosfera din Cluj prinde deja la nivel european. S-a consolidat marca de loc cool cu evenimente culturale şi sportive majore. Nu uitaţi că principala „industrie” clujeană este mediul universitar. O treime din populaţie este implicată activ în universităţi, fie ca student, cadru didactic sau lucrând în administraţie. Trebuie continuată extinderea şi modernizarea aeroportului. Este crucială finalizarea autostrăzii Oradea – Cluj-Napoca – Bucureşti, dar asta nu depinde doar de clujeni. În rest, accent puternic pe infrastructura digitală. 5G, internetul obiectelor, competitivitatea la nivel global trebuie să fie prioritatea clujenilor…
    • FC: Personal, ce proiecte doriţi să realizaţi în 2017?
    DL: În prezent coordonez birourile comerciale ale EurActiv din Bruxelles, Berlin, Paris şi Londra şi e normal să doresc ca anul viitor să derulăm proiecte pan-europene cu multinaţionale, dar şi cu federaţii europene sau organizaţii nonguvernamentale. Continuând ceea ce am început acum câţiva ani, doresc să animez conferinţe pe teme de actualitate precum finanţarea regiunilor europene, reindustrializarea Europei, educaţia europeană, viitorul UE, alegerile primare europene sau transparenţa lobby-ului european. Din punct de vedere românesc, sper într-o implicare activă în pregătirea Preşedinţiei româneşti a UE, chiar dacă nu îmi doresc să deţin o poziţie guvernamentală. A gândi larg este ceea ce are nevoie România. Avem nevoie de „echipa românească Brexit”, „echipa românească Viitorul UE”, „echipa românească Reindustrializare mondială – Industry 4.0”, „echipa românească Presedinţie UE – 2019” şi alte 3000 de echipe româneşti pentru dosarele sectoriale europene…