Creştere în… scădere!

RADU VIDA

Viaţa a decretat, iar economiştii au confirmat: nu se poate fără creştere economică. Tot mersul nostru înainte şi bunăstarea mult visată au standarde tot mai înalte şi depind de cît de mult şi, mai ales, cît de eficient producem.

Treaba asta sună bine, cu toate că nu putem să nu ne întrebăm: creştere economică, pînă cînd? Că, vorba aia, la un moment dat dă p’afară! Iar supraproducţia duce la moarte sigură. Şi, pînă la urmă, trebuie să fim de acord că nici consumul nu poate urca la infinit. Şi încă ceva pe de-asupra. Că intervin nevoile, puterea de cumpărare – şi multe alte elemente care strică echilibrul unora şi interesele altora…

Prea adînc!
Drept pentru care să ne întoarcem faţa spre Bătrîna Europă şi să vedem ce şi cum. Căci, aşa cum ne aşteptam, lucrurile nu stau chiar pe roze. Un studiu al Uniunii Europene arată că, pentru acest an, se prevede o creştere cu 0,8 % pe ansamblu şi cu 1,2% în ţările din Zona Euro. Mult sub prognozele, ceva mai optimiste totuşi, de la începutul anului în curs. Creşteri minime se vor înregistra şi în 2015. Calculele arată doar 1,7% pe total şi 1,1% în Zona Euro. De asemenea, toţi indicatorii ce sintetizează activităţile de afaceri în Zona Euro au scăzut dramatic. După părerea mai multor experţi, „scăderea previziunilor pentru Zona euro se va reflecta negativ şi asupra tendinţelor economice globale”.

Adversarii austerităţii arată că printre cauzele încetinirii creşterii economice din Europa, la loc de frunte, se situează politica eronată, de lungă durată, a Bruxelles-ului, în domeniul financiar. Se pare că asigurarea creşterii economice şi consolidarea bugetelor ţărilor UE nu sînt congruente. Pe de o parte, consolidarea bugetelor duce la scăderea cheltuielilor de muncă în sectoarele bugetare şi creşterea impozitelor. Care au drept consecinţă scăderi ale dezvoltării economice globale. Iar păstrarea unui echilibru între aceste elemente este greu de realizat pentru statele emergente, lipsite de o industrie performantă şi agricultură modernă. Dar, animate de dorinţa de a depăşi stadiul de pieţe importatoare din mai consolidatul Vest.

Mai sînt, desigur, şi alte condiţii obiective, economice, care îngroaşă tuşa grea a previziunilor sumbre pentru anul 2015. Nu ne ocupăm de ele, pentru că sînt de strictă specialitate. Dar nu putem trece peste efectele dezastruoase ale atitudinii politice generale, care conduc la scăderi majore ale…creşterii economice. Au scăzut preţurile la carnea de porc, lapte, blănuri ş.a., datorită creşterii producţiei şi, mai ales, productivităţii chineze. Sancţiunile administrate Rusiei au darul de a încetini şi mai mult bunul mers al relaţiilor comerciale. Şi, să nu uităm, nu s-au respectat nici termenele pentru care multe din ţările nou intrate în UE au dorit să adere la moneda unică. Asta înseamnă, în primul rînd, îndeplinirea unor indicatori economici. Mai toate ţările est-europene şi-au amînat aderarea la euro. Polonia, spre exemplu, trebuia să facă acest pas în 2012. S-a invocat pentru nereuşită criza economică. Acum, cel mai recent sondaj arată că populaţia nu vrea această aderare. 68% Între polonezi s-au arătat îngrijoraţi de tentativele de a introduce moneda euro, iar mulţi dintre ei sînt sceptici că acest lucru se va putea realiza în următorii ani.

Nu e de mirare că adepţii austerităţii pierd teren şi guvernele îşi fac planuri pentru relansarea consumului şi a cheltuielilor. Dar pînă la scăderea… încetinirii…