Condamnaţi la sărăcie?

Nesfârşitele scandaluri din viaţa publică românească – care, că tot veni vorba, au căpătat o nouă dimensiune odată cu prestaţia lamentabilă a Vioricăi Dăncilă la Bruxelles – au făcut ca o comunicare publică despre condiţia economică a românilor să treacă aproape neobservată.
La dezbaterea pe tema „Munca zilieră în România şi alte tipuri de muncă ocazională în România”, Valentina Vasile, director ştiinţific la Institutul de Economie Naţională al Academiei Române, a amintit că trei din zece angajaţi din România au fost plătiţi anul trecut cu salariul minim pe economie.
De altfel, enunţul în sine nu conţine nimic nou, doar ceva foarte adevărat. Un raport al Oficiului European de Statistică arată că România se situa anul trecut pe podiumul european al deprivării materiale severe, cu 19,4% din populaţie aflată în această situaţie, ţara noastră fiind depăşită la sărăcie doar de Bulgaria şi Grecia, cu procente de 30%, respectiv 21,1% din populaţie. Iar definiţia “deprivării materiale severe” este chiar cutremurătoare, şi înglobează “persoanele care se confruntă cu deprivarea materială severă nu au mijloacele necesare pentru cel puţin patru puncte din următoarea enumerare:
plata facturilor la timp, menţinerea locuinţei la un nivel de încălzire adecvat, cheltuieli neaşteptate, regulat o mâncare cu carne, sau echivalentul vegetarian, o săptămână de vacanţă departe de casă, un televizor, o maşină de spălat, un telefon, o maşină”.
Situaţia nu pare să se fi îmbunătăţit nici în acest an. Conform celui mai recent studiu “Condiţiile de viaţă ale populaţiei din România”, realizat de Institutul Naţional de Statistică, 38,9% dintre gospodăriile româneşti suportă “cu dificultate” sau “cu mare dificultate” costurile vieţii de zi cu zi, iar 42,7% dintre familii au “o oarecare dificultate” în acoperirea cheltuielilor curente, ceea ce înseamnă că 81,6% dintre gospodării au necazuri serioase. Acestea se traduc, cel mai adesea, prin restanţe la plata facturilor, cele mai frecvente cazuri fiind la energia electrică (51% din gospodăriile cu restanţe), întreţinerea locuinţei (50%) şi abonament telefonic (36,3%). Gospodăriile cele mai vulnerabile sunt conduse de femei (48% din această categorie) şi de persoane de 65 ani şi peste (45,8%). Probleme au şi 56,9% dintre familiile compuse din doi adulţi cu trei sau mai mulţi copii, 66,4% dintre gospodăriile conduse de şomeri, dar şi 53,6% dintre cele conduse de un agricultor.
Până acum, nici un guvern nu a reuşit să adopte nişte măsuri care măcar să amelioreze, dacă nu să rezolve această stare de fapt, iar lucrurile nu par a se mişca într-o direcţie bună: tarifele la energie electrică şi gaze naturale au crescut alarmant, iar inflaţia a trecut de 5% în ultimele luni, aşa că, cel mai probabil, şi în iarna care vine o bună parte dintre noi vor fi condamnaţi la sărăcie.

Viorel DĂDULESCU