Cînd jocul devine luptă

RADU VIDA

Tabla de şah a lumii a fost împărţită în pătrăţelele (alb, negru şi cîteva culori de… necontrolat). Lumea şi-a aliniat piesele şi jocul a început. Numai că mutările inteligente scot din minţi pe anume jucători. Care forţează regulamentul pe care, altădată, îl considerau acceptabil. Aşa se vede, de aici, de departe, mişcarea de pe piaţa financiară, făcută de China. La iniţiativa preşedintelui Xi Jinping, s-a anunţat, încă de la summit-ul ASEAN din 2013, că este în curs de realizare şi lansare o nouă bancă: Banca Asiatică de Investiţii în Infrastructură. Începînd cu această săptămînă, Memorandumul există. Şi funcţionează. Ce se ascunde după structura modernă, servirea exemplară şi banii grămadă?

Luptă pentru putere!
Încă din prima clipă, spun agenţiile de presă, europenii, australienii, sud-coreenii şi cîteva ţări din fostul URSS s-au arătat interesate de noul proiect. Statele Unite ale Americii şi-au folosit toată influenţa asupra aliaţilor pentru a nu intra în afacere. S-au aliat însă proiectului 21 de ţări, printre care Pakistan, Sri Lanka, Nepal, Bangladesh, Oman, Qatar, Kazahstan, Uzbekistan. Nervozitatea americanilor a crescut odată cu avansarea lucrurilor pentru realizarea proiectului. A fost convinsă şi Indonezia să renunţe. S-au băgat fitile, ca să spun aşa, şi în Ucraina. Şi (consideră cunoscutul orientalist Andrei Ostroski) şi Hong-Kong-ul a fost inflamat, tocmai pentru a amîna, dacă nu chiar a anula tentativa de a fonda această bancă. Cică noua entitate financiară n-ar asigura standardele ecologice în infrastructură, n-ar ţine cont de… drepturile omului şi alte bazaconii de acest gen. S-a aflat repede şi adevăratul motiv pentru care s-a încercat pe toate căile să se boicoteze proiectul. SUA au interese financiare deosebite în zonă şi controlează Banca Mondială, Banca Asiatică de Dezvoltare şi Fondul Monetar Internaţional. Iar Banca Asiatică de Investiţii în Infrastructură urma să fie asigurată exclusiv din rezervele valutare ale Chinei. Cea mai mare rezervă de acest gen din lume!

Mutarea, cum spuneam în comparaţia şahistică, este una de sacrificiu. Dar şi de mare inteligenţă. China are în Statele Unite ale Americii principalul concurent în ceea ce priveşte dezvoltarea economică. Iar o creştere a decontărilor în Yuan (RMB) pe plan internaţional ar întări şi mai mult poziţia Chinei în detronarea SUA de pe locul I mondial. Spuneam că nervozitatea SUA a crescut, nu numai datorită acestei bănci, care, între noi fie vorba, apare ca o ţeapă în plus pe tulpina concurenţei dintre cele două state. Dar fondarea aceste bănci vine după ce, în vară, Rusia şi China au hotărît schimburi comerciale echivalente în Yuan, moneda chinezească. Şi, mai ales, după ce China a monopolizat o serie de ţări africane, oferindu-le ajutor avantajos şi perspective de dezvoltare sigure.

Dacă amintim şi faptul că americanii au pierdut resurse financiare importante din cauza BRICS şi alinierea unor ţări mari şi puternice, precum Africa de Sud şi Brazilia, la un proiect grandios iniţiat de China şi Rusia, vedem că nu problema ecologică şi drepturile omului şi frămîntă pe americani. Ci faptul că cineva nu numai că cere, dar şi poate să instaureze o nouă ordine internaţională. Ordine în care jocul să se facă cinstit, cu avantaj reciproc şi nu în detrimentul unora şi folosul exclusiv al altora. Şi, în acest caz, nu mai e vorba despre orgoliul de a fi primul şi cel mai cel, ci despre spaima că, realmente, s-au coagulat forţe care pot să readucă jocul la nivelul promisiunilor iniţiale. Iar această realitate poate deveni periculoasă, din moment ce SUA nu concep competiţia decît între alţii. Nu şi cu ea, cea mai mare putere economică şi financiară de la Război încoace.