Chișinăul bagă din nou bățul prin gard

Disputele care au avut loc recent între România şi Republica Moldova nu ar trebui să surprindă, însă constituie motiv de îngrijorare. Astfel de fricţiuni între cele două state s-au înregistrat încă de la declararea în 1991 a independenţei Republicii Moldova faţă de URSS, când Chişinăul nu a privit cu un foarte mare optimism relaţiile cu Bucureştiul. Deși perioada 1991-1994 a fost considerată una „romantică”, marcată prin cunoscutele „poduri de flori”, au urmat momente destul de complicate între cele două state. Un astfel de episod tensionat s-a petrecut în 1994 când a intrat în vigoare Constituția Republicii Moldova în care s-a consemnat că „limba de stat este limba moldovenească”. Prevederea din Legea fundamentală a noului stat de la est de Prut a atras reacția Bucureștiului, șeful statului român de la acea vreme avertizând că Republica Moldova „și-a căpătat independența față de imperiul sovietic și nu față de România”. A urmat o săgeată otrăvită lansată de premierul Andrei Sangheli, care încerca să explice că România și Moldova sunt doar două state și „nu două state românești”.
Lucrurile s-au complicat și mai mult după 2000 când a fost reactivată Mitropolia Basarabiei, în subordinea Bisericii Ortodoxe Române, conflictul fiind tranşat la Curtea Europeană a Drepturilor Omului. Şi în acel context reprezentanţii Guvernului Republicii Moldova au venit cu acuzații dure la adresa țării noastre, invocând amestec în treburile interne şi atac la statalitatea ţării. Dar lucrurile nu s-au oprit aici pentru că a urmat decizia comuniștilor lui Vladimir Voronin de a introduce obligativitatea studierii limbii ruse în școlile din Moldova, ceea ce a inflamat din nou spiritele la București.
O altă etapă tensionată în relațiile dintre cele două state s-a înregistrat după 2007 când Bucureștiul a decis acordarea cetățeniei române pentru basarabenii care au pierdut-o și pentru familiile acestora. Demersul a înfuriat autoritățile de la Chișinău, președintele Voronin văzând în acest demers drept o metodă de a elimina fosta republică sovietică. Atacurile la adresa României au continuat și în contextul protestelor sângeroase de la Chișinău din aprilie 2009, România fiind acuzată în acea perioadă de revizionism și de amestec în treburile interne ale statului de peste Prut.
Au urmat și alte momente în care politicienii de la Chișinău au băgat bățul prin gard, în special în perioada în care guvernul a fost condus de comuniști. Mai nou, se pare că reprezentanții Republicii Moldova încearcă să readucă relațiile dintre cele două țări în sfera disputelor. De altfel, era previzibil că odată cu venirea lui Igor Dodon la putere lucrurile nu au cum să meargă în direcția bună, în ciuda susținerii constante pe care România o oferă statului de peste Prut.
Socialiștii au lansat săptămâna trecută tirurile artileriei verbale asupra României pentru că un europarlamentar român și-a permis să afirme că Guvernul Republicii Moldova eșuează în gestionarea crizei COVID-19. Deși europarlamentarul a vorbit în calitate de preşedinte al Delegaţiei Parlamentului European la Comitetul Parlamentar de Asociere UE – Republica Moldova, pentru guvernanții de la Chișinău nu a contat acest lucru și au ales să lovească direct în România. După atacul premierului Ion Chicu potrivit căruia România geme de cea mai mare corupție din Europa, a urmat reacția președintelui Igor Doodn, care a acuzat că europarlamentarii români denigrează Republica Moldova și că distorsionează realitățile din țara de est de Prut. Bineînțeles, că România nu a stat cu mâinile în sân și a răspuns pe măsură la aceste atacuri. Totodată, l-a convocat pe ambasadorul Republicii Moldova la București pentru explicaţii.
Dar una peste alta e grav că s-a ajuns în această situație chiar acum, în plină criză sanitară, când e nevoie de solidaritate mai mult ca oricând. E clar că scandalul provocat de Chișinău nu este întâmplător și că se înscrie într-un plan. Care o fi acesta nu știm exact. Putem bănui că în contextul alegerilor prezidențiale din acest an, Igor Dodon și socialiștii săi încearcă să găsescă teme de scandal pentru a evita dezbaterile pe tema dezastrului în care s-a afundat Republica Moldova în timpul guvernării socialiste.
Cosmin PURIȘ