Ce-ţi doresc eu ţie dulce Românie!

Mă revolt! Şi nu pentru că unii oameni nu ar merita pensii speciale, ci pentru că diferenţa între o pensie de 700 de lei (cu care se mulţumeşte un bătrân oarecare în fiecare lună) şi una de 28.000 de lei, nu e chiar neînsemnată. Da, 28.000 de lei este cea mai mare pensie încasată în Cluj şi nu este singura care reuşeşte să ne smulgă un lung fior de uimire. Numai în luna decembrie a anului precedent cuantumul acestor pensii speciale a fost de 2,1 milioane de lei. De unde vin aceşti bani? Răspunsul este foarte simplu. În timp ce 414.352 lei sunt oferiţi din Bugetul Asigurărilor Sociale de Stat, restul de 1.714.397 pleacă din buzunarul dulcii noastre Românii, din bugetul de stat, care pare o gaură fără fund. Da, exact, doar pare. Sistemul de pensii este astfel distorsionat în totalitate, principiul conform căruia “cu cât contribui, atât primesc” se duce pe apa sâmbetei, iar noi stăm şi ne întrebăm: până când?

Ne frecăm mâinile agitaţi, ne plângem zi de zi, pentru ca seara să mergem iarăşi pe principiul „hai că se putea şi mai rău”. Nu pot decât să îi deplâng pe bunicii noştri care şi-au petrecut tinereţea pe “câmpul de luptă”, altfel nu pot să numesc muncile pe care le prestau în cadrul fostelor cooperative agricole şi care acum cu durerile fizice dobândite şi mai ales cele sufleteşti, se mulţumesc cu pensii mediocre comparativ cu ceea ce ar merita cu adevărat. Îi deplâng pe bătrânii de azi, care au petrecut ore şi zile întregi în fabrici, în picioare, fără să aibă dreptul să îşi exprime nemulţumirile şi acum nu le ajung banii de medicamente, cheltuieli şi de o Sfântă pâine.

Şi nu în ultimul rând, dacă tot suntem la capitolul în care ne este milă de oamenii, cum să nu îi deplângem şi pe dragii noştri parlamentari şi senatori? care au reuşit să stea treji în timpul şedinţelor obositoare (unii dintre ei), care au reuşit să ţină piept presei când au fost luaţi la întrebări (altă întrebare) şi care ne conduc ţara cu atâta responsabilitate! Îi compătimim şi pentru pensiile de aproximativ 10.000 de lei pe care le primesc şi o să le primească lunar. Oare cum reuşesc să le gestioneze?

Prea lacrimogen sau prea realist? Sau 2 în 1, o realitate de tot plânsu’?

Dulce Românie nu asta îţi doresc!