Câte salarii minime vom avea?

Marţi, pe ordinea de zi a Camerei Deputaţilor se află un proiect de lege pentru „stabilirea indicatorilor minimali de ierarhizare privind salarizarea angajaţilor”. Concret, salariul minim existent ar trebui înmulţit cu nişte coeficienţi, rezultatul fiind alte salarii minime, care ar fi acordate angajaţilor din sectoarele în care nu au fost încheiate contracte colective de muncă (CCM) sau în care nu există CCM-uri la nivel de unitate. Coeficienţii sunt aplicabili pentru toate categoriile de salariaţi încadraţi pe funcţii pentru care este obligatoriu un nivel de calificare. În anexa proiectului se arată că se pleacă de la un coeficient de 1 pentru un muncitor necalificat, care creşte până la 2,20 pentru cei cu studii superioare de lungă durată, maximul, de 2,80, fiind pentru cei cu studii superioare de lungă durată şi doctorat. În total sunt 11 coeficienţi.

Ce înseamnă toată această poliloghie?

Acum avem următoarea situaţie: un salariu minim brut de 2.230 lei, un alt minim brut pentru cei cu studii superioare – de 2.350 lei, respectiv un minim brut în Construcţii – de 3.000 lei. Cu salariul minim din Construcţii nu avem treabă, deoarece legea nu este aplicabilă în acest sector.

Rămân celelalte două. Dacă coeficienţii cu pricina se aplică salariului minim de 2.230, din câte pot eu să înţeleg un angajat cu studii superioare ar avea un „minim” de 4.906 lei, nu de 2.350, cât este în prezent. De asemenea, „minimul” ar creşte şi pentru celelalte categorii de salariaţi, exceptând muncitorii necalificaţi.

Splendid, s-ar putea spune. Atâta doar că nu pot să nu mă întreb dacă unele firme chiar pot suporta un asemenea nivel al salarizării.

Florin Jianu, preşedintele Consiliului Naţional pentru Întreprinderile Private Mici şi Mijlocii spune că nu. De fapt, nu o spune chiar atât de explicit, mulţumindu-se să afirme că nu a fost făcut un studiu de impact al legii. Jianu mai afirmă că proiectul este neconstituţional, deoarece în Constituţie este prevăzută existenţa unui singur salariu minim pe economie. El solicită ca proiectul să fie retras sau să primească un vot negativ în Camera Deputaţilor, care este for legislativ în această situaţie. În caz contrar, Consiliul va cere preşedintelui să nu promulge legea.

Dacă bine ţin minte, nimeni nu a sesizat până acum, parcă nici Consiliul, că a avea mai multe salarii minime este neconstituţional. Iar asta se întâmplă şi în prezent, când avem trei. Aşa că putem lăsa la o parte acest aspect. Mai rămâne celalalt, al dimensiunii „minimului”.

Mă feresc să fac pronosticuri privind impactul pe care l-ar avea aplicarea unei asemenea legi asupra firmelor din România. Tot ce pot spune este ar urma să trăim într-o ţară şi mai interesantă decât este în prezent.

Viorel DĂDULESCU