Când e sincer ambasadorul Rusiei?

Ambasadorul Federației Ruse la București, Valeri Kuzmin s-a aflat recent într-un turneu de câteva zile prin zona de Nord-Vest a Transilvaniei. Diplomatul rus a vizitat județele Maramureș, Sălaj și Cluj, scopul fiind, spune acesta, de a dezvolta legăturile culturale, comerciale şi economice dintre Rusia și România. Până aici nu pare nimic neobișnuit, mai ales că astfel de activități fac parte din fișa postului unui ambasador. Numai că în cazul diplomatul Valeri Kuzmin lucrurile nu stau așa cum declară el când se referă la relațiile româno-ruse. Din acest punct de vedere, Valeri Kuzmin este mai degrabă o adevărată ”văduvă neagră” a ceea ce înseamnă cooperarea dintre cele două state și nicidecum un om al dialogului constructiv sau inițiator de punți diplomatice. Dovadă în acest sens sunt numeroasele declarații virulente făcute de diplomatul rus la adresa României și ai aliaților săi încă de la preluarea mandatului de ambadasor al Federației Ruse al București. Să vedem câteva dintre acestea. În toamna anului trecut, în contextul aniversării a 140 de ani de la stabilirea relațiilor diplomatice dintre Federația Rusă și România, ambasadorul Kuzmin afirma în cadrul unui interviu acordat unui ziar local din Prahova că „România, în mare măsură, a delegat suveranitatea sa națională acelor asociații interstatale, asociații din care face parte, Uniunea Europeană și NATO, și, prin urmare, este uneori lipsită de independență în deciziile sale…”. Tot atunci, diplomatul rus atingea subiectul tezaurului, spunând că “sunt convins că problema tezaurului românesc, care are deja peste 100 de ani, aparține istoriei”.

În seria gesturilor care nu au de a face cu diplomația sau cu bunele relații dintre două țări se înscrie și mesajul postat de Ambasada Federației Ruse în România în data de 30 decembrie 2018. În mesaj se arăta, printre altele, „că Armata Roșie a fost cea care a eliberat Europa de sub fascism, iar afirmațiile negative despre Armata Roșie sunt niște neadevăruri istorice”. Era clar că textul prezentat de misiunea diplomatică rusă de la București condusă de Valeri Kuzmin nu avea nicio legătură cu adevărul istoric despre faptele soldaților sovietici comise pe teritoriul țării noastre după 1944. Acesta a fost gândit și promovat cu totul în alt scop. Și anume acela de a provoca și a incita spiritele în societatea românească. Dealtfel, momentul ales pentru publicarea textului, modul în care a fost elaborat și tema aleasă arată clar că avem de a face cu o strategie de propagandă specifică țării pe care Valeri Kuzmin o reprezintă și nicidecum cu un mesaj caracteristic mediului diplomatic.

În acest tip de retorică s-au înscris și afirmațiile făcute de Valeri Kuzmin cu ocazia vizitei de luni de la Cluj. Diplomatul rus nu s-a sfiit nici de data aceasta să arunce „săgeți” la adresa României și Uniunii Europene.

”Trebuie întrebaţi cetăţenii moldoveni în ce măsură este importantă România pentru ei şi în ce măsură este importantă Rusia. Pot spune cu siguranţă că acordul de asociere cu UE nu a asigurat Republicii Moldova piaţă de export. (…) Din păcate, la Bruxelles, oamenii sunt puşi în faţa unei alegeri, ori faceţi comerţ cu UE, ori cu altcineva. Or noi nu procedăm în acest fel”, a spus diplomatul rus.

Toate aceste gesturi ne fac să ne întrebăm când este sincer diplomatul rus. Când vorbește de necesitatea impulsionării legăturilor cu Rusia sau când ne vorbește de „glorioasa armată roșie”? Răspunsul este evident: Kuzmin nu pare a fi prea interesat ca Rusia să coopereze cu România. Așa că cine crede că Valeri Kuzmin dorește o relație româno-rusă, fie este naiv, fie nu este informat. Iar câtă vreme acest personaj va continua să incite spiritele prin România, șansele reluării relațiilor dintre cele două state sunt chiar minime.

Cosmin PURIȘ