Bolnavul de la Cotroceni

ILIE CĂLIAN

Nu sînt absolut sigur că, în urmă cu vreo nouă ani, aş fi fost primul ziarist care a avut curajul să spună deschis că Traian Băsescu este, cum ar spune ardelenii, cam “clătit la cap”, că are porniri paranoide şi tiranice, dictatoriale. Între timp, mulţi s-au dumirit că lucrurile stau cam aşa, că preşedintele (ales primar general al Capitalei de două ori, preşedinte de două ori şi o dată reales, împotriva propunerii Parlamentului de a fi demis) nu e tocmai echilibrat la minte, că are o teribilă poftă de a fi stăpîn absolut peste aceste popor. Pînă la urmă, se discută făţiş în legătură cu “înclinaţia” sa bolnăvicioasă faţă de o femeie, pe care acum are ambiţia să o vadă preşedintele ţării – în locul său. Adică, să conducă tot el, prin procură. Desigur, savanţii în psihiatrie se vor pronunţa – ca întotdeauna! – postfestum, după ce totul se va fi terminat, după ce vor fi avut la îndemînă toate datele, care să le permită să se pronunţe categoric în legătură cu boala acestui om.

Aşa o fi în ştiinţă: să ai absolut toate datele. Numai că, în viaţa publică, asta nu foloseşte la nimic: răul a fost făcut deja, iar descrierile savante ale “cazului” nu ne vor servi la nimic. Manifestările paranoide ale lui Băsescu erau cunoscute dinainte, dar au fost interpretate fie greşit, fie cu interesul de a profita de ele. Al cui interes? Nu ştiu, dar imi imaginez că au existat destule “forţe” interesate de plasarea unui astfel de individ la conducerea unei ţări ca România. Că au fost dinafară – începînd cu Marele Licurici -, spirijinite de cozile de topor din ţară, ori că au fost doar dinlăuntru, mai degrabă idioate decît inteligente, asta e o chestiune pe care poate nici un document “istoric” n-o s-o rezolve.

Cert este că, permanent, dar mai cu seamă acum, cînd mai are vreo lună pînă la terminarea oficială a mandatului, Traian Băsescu dovedeşte că este bolnav psihic, sau măcar dezechilibrat. Nebunia cu care s-a aruncat în campania electorată pentru alegerea Elenei Udrea demonstrează că omul nu e normal. Nu mă mai refer la încălcarea gravă a Constituţiei: Băsescu a început tocmai prin sfidarea Constituţiei şi a altor legi. Ultimele “evoluţii” ale lui Băsescu arată că acesta şi-a atins nivelul maxim de neruşinare civică. În sensul că nu-l mai interesează absolut nimic decît crearea de publicitate pentru Elena Udrea şi distrugerea tuturor competitorilor politici. Ultima “mişcare” este cea pregătită de cîtăva vreme: “deconspirarea” unui aşa-zis “ofiţer sub acoperire” dintre candidaţii la preşedinţie.

Vă amintiţi ce a spus Băsescu? Zicea că el nu are dreptul, conform legii, să spună cine a fost ori este ofiţer sub acoperire – şi nici oamenii “competenţi” nu au voie s-o facă, întrucît ar încălca legea secretului de stat. Acum vine şi ne spune că cel care ar fi fost “ofiţer sub acoperire” al… Serviciului de Informaţii Externe ar fi Victor Ponta. Să lăsăm deoparte “emoţia” şi să gîndim la “rece”. Băsescu îl acuză pe demisionarul şef al SIE, Teodor Meleşcanu, că ar fi refuzat să-i dea informaţii şi, ca atare, el i-ar fi convocat şi constrîns pe cei din subordinea lui Meleşcanu să-i dea informaţii. O asemenea informaţie este extrem-extrem de gravă. În primul rînd, n-avem niciun motiv să-l credem pe Băsescu. Nu pentru că nu e prima oară cînd minte, ci pentru că ar trebui să presupunem că subordonaţii lui Meleşcanu, ofiţeri SIE, şi-ar fi asumat riscul de a ajunge în faţa justiţiei (pentru încălcarea jurămîntului privind secretul de stat) de dragul unui individ care mai are puţin de stat la Cotroceni. În al doilea rînd, dacă acceptăm că aşa va fi fost, ne putem întreba cum a putut Băsescu să încalce legea, trecînd peste şeful SIE, pentru a-şi subordona subordonaţii acestuia. E adevărat, Băsescu a pus o tonă de stele pe umerii anumitor militari români pentru a şi-i face “credincioşi”, după cum a promovat sute de procurori şi judecători, pentru a-şi asigura “spatele” (dar şi pentru “ai săi”) în justiţie.

Dacă ar fi să iau în serios toate cîte le-a spus Băsescu în ultima vreme, ar trebui să mă întreb, permanent, cînd a minţit Băsescu- alaltăieri, ieri, azi, ori va minţi şi mîine? Este evident: Băsescu minte tot timpul, aşa cum respiră. Scriam odată despre faptul că raţiunea şi comportamentul lui Băsescu sînt stăpînite nu de cortex, ci de hipotalamus, de “creierul reptilian”, de impulsuri, de viclenie şi nu de inteligenţă. Să se mai adauge, la aceasta, şi o bolnăvicioasă dependenţă de Elena Udrea?!…