“Asigurăm miniştri gata să strice relaţiile diplomatice cu toate ţările lumii. Relaţii la Guvernul României”

Te apucă disperarea. Fiecare zi aduce, prin reprezentanţii guvernamentali, dacă nu două, cel puţin o gafă. Şi nu vorbim de gafe majore, nici de gafe minore, vorbim despre gafe şi atât. Dar gafe care ne aduc mari prejudicii de imagine, unele dintre ele putând strica/altera relaţiile diplomatice ale României. Trist este şi faptul că în loc să asistăm la demiteri sau demisii în lanţ, primim scuze, cea mai la îndemână fiind şi cea mai banală, “cuvintele au fost scoase din context”, bla, bla, bla…. Ca într-o horă, doi paşi la dreapta binişor, alţi doi la stânga, unul în spate, altul pe spate, într-o veselie care ne costă. Ne costă imagine şi sunt convins că nici cei mai mari cameramani de la Hollywood sau din alte părţi, nu au cum să intervină.
Mi-este greu să fac un clasament al gafelor comise, toate au “importanţa” lor ideatică, toate dovedesc ceva… Dovedesc că cei în şi cu funcţii de conducere au serioase lacune de cultură generală (istorie, geografie, strategie militară, economică, limbi străine). Cât priveşte stăpânirea limbii române, aici vorbim despre veritabile tragedii. La urma urmei nu este
vina lor, ci a profesorilor pe care i-au avut şi care le-au dat note de trecere din burtă, din stomac, din pix, din peniţă, fie ce – o fi. De la o zi la alta, România riscă să-şi strice relaţiile diplomatice cu, încerc o ordine, Rusia (“Evident că niciodată preşedintele Putin nu o să fie extrem de încântat de faptul că în România se dezvoltă capabilităţi militare foarte serioase. Cum ar putea să fie vreodată preşedintele Putin încântat de faptul că în România avem baza militară de la Deveselu, cu rachete balistice, cum ar putea vreodată preşedintele Putin să fie încântat că avem baza de la Mihail Kogălniceanu populată cu militari americani şi noi insistăm în continuare faţă de SUA în parteneriatul strategic să asigurăm permanenţa militarilor americani pe teritoriul românesc? Cum ar putea vreodată Federaţia Rusă să fie încântată că România îşi dezvoltă capabilităţile navale?” – ministrul apărării Mihai Fifor); cu Israelul (“Trebuie să sacrificăm, din nefericire, 45. 000 de capete la Carniprod şi avem o veste proastă, că virusul ar fi şi în alt complex,… Nu există antidot, nu există vaccin, nu există medicamente ca să uşureze boala. Singura metodă este sacrificarea. Porcii aceştia toţi se incinerează (…), e o muncă extraordinară, acolo este ca la Auschwitz, domnule” – ministrul agriculturii Petre Daea); apoi, ne putem strica relaţiile cu Muntenegru. Aflată la Podgorica, în Muntenegru primul- ministru al României, Viorica Dăncilă, a declarat că se bucură să fie la Priştina, care este însă capitala Kosovo, stat nerecunoscut de… România!; ne putem strica relaţiiile diplomatice şi cu Republica Macedonia, tot graţie declaraţiilor doamnei Viorica Dăncilă, citez “am abordat subiectul comunităţilor… ăăă… Republicii… a cetăţenilor macedoni în România, dar şi a cetăţenilor aromâni din Republica Macedonia şi l-am anunţat pe domnul prim – ministru că în România, în urma unei iniţiative legislative în Parlamentul României, promulgată de preşedintele României zilele acestea, a fost inaugurată ziua limbii macedonene, ceea ce nu poate decât să ne bucure şi să arate puntea de legătură pe care o constituie acest lucru între cele două ţări. Consider comunitatea de aromâni din Macedonia şi comunitatea de macedoni, de cetăţeni ai Republicii Macedonia din România, o punte de legătură a cooperării dintre cele două state”. Şi exemplele pot continua.
Că limba română este în suferinţă prin cabinetele ministeriale o demonstrează recenta declaraţie a secretarului de stat din Ministerul Sportului, Cosmin Răzvan Butura, “Avem 100 de ani de la Marea Unire şi cred că trebuie să ne mândrim cu acest lucru, să arătăm şi străinilor că suntem români, că ne mândrim cu Centenarul, să punem Centenarul pe tricoaiele noastre, pe afişele noastre, pe tot ceea ce înseamnă”.
Concluzia? E doar una. Avem miniştri calificaţi pentru stricarea relaţiilor diplomatice. Aviz ţărilor doritoare. Relaţii suplimentare se pot obţine doar la Guvernul României. Cu menţiunea că cea mai tare rămâne tot limba… engleză! Bătrânul Will şi – ar arde operele auzindu-i pe miniştrii români cum îi stâlcesc cuvintele…
Revin la miniştrii noştri. Într-o lume bulversată, cuvântul de ordine este unul singur, diplomaţie. Trebuie să fie unul singur, diplomaţie, una în care se regăsesc calmul, înţelepciunea, tactul, comunicarea, gestica şi mimica acolo unde se impun, cultura generală şi cea de specialitate. Asta le lipseşte miniştrilor români. Şi România nu – şi poate permite nici un pas greşit, absolut nici unul. Nici cu Rusia, nici cu Statele Unite, nici cu Israelul, nici chiar cu Macedonia,..Cum trăim şi într-o lume extrem de sensibilă, orice cuvânt sau orice gest lezează. Să vedem cu ce consecinţe…
Demostene Şofron