Asemănare între catalani şi maghiari

Nouă lideri ai separatiştilor catalani au fost condamnaţi la închisoare pentru încercarea de a declara independenţa provinciei prin referendumul din Catalonia, interzis de guvernul de la Madrid. Dar, pentru a înțelege ce se întâmplă în aceste zile în Catalonia este important să vedem ce este catalanismul și cum a apărut mișcarea independentistă din această parte a Spaniei. Catalonia reprezintă zona cea mai industrializată a Spaniei, având un nivel de trai peste media acestei țări. De mai mulți ani, o parte a populației provinciei încearcă să obțină independența față de Spania, bazându-și revendicările pe așa zisa „identitate catalană, diferită de cea spaniolă. Numai că nu toţi locuitorii provinciei recunosc acesată „identitate catalană’’, spunând că nu sunt chiar atât de diferiţi faţă de spanioli aşa cum încearcă unii şi alţii să arate. Printre contestatarii catalanismului se numără președintele Platformei Pro Federația Socialistă Catalană, Pedro Gomez Carrizo.De mai bine de o săptămână, oraşul Barcelona este scena unor proteste violente declanşate în contextul sentinţei pronunţate de Justiția spaniolă în dosarul rebeliunii din Catalonia din 2017.

În opinia lui Pedro Gomez Carrizo, „identitatea catalană’’ nu este altceva decât o lipsă de respect faţă de celelalte identități. Liderul socialist susţine că ”Identitatea catalană” se raportează la lipsă de respect pentru tot ceea ce înseamnă ”străin”, ”spaniol”. Tot Pedro Gomez Carrizo este de părere că o națiune este compusă tocmai din suma identităților populației care o locuiesc iar noțiunea de ”identitate catalană” încorporează o sumă de minciuni la adresa populației care o adoptă. După 1989, şi în România s-a încercat şi se încearcă în continuare cultivarea unor identităţi artificiale tocmai pentru a pregăti terenul în vederea obţinerii autonomiei așa-numitului ”Ținutul Secuiesc”. În cadrul acestui demers, liderii politici maghiari au încercat să compare situaţia maghiarilor din România cu cea a catalanilor. Însă cu excepţia planului de segregare, alte similitudini nu există la niciun nivel. Să vedem de ce. O dată, „Ținut Secuiesc” nu este nici o putere demografică, nici una economică. Şi asta pentru că cei care s-au aflat în fruntea comunităţilor locale din cele trei judeţe-Covasna, Harghita şi Mureş, marea majoritate etnici maghiari, nu au reuşit să facă din localităţile pe care le-au administrat zone atractive pentru investitori. Dimpotrivă, au preferat să le ţină în sărăcie tocmai pentru a putea controla votul alegătorilor din zonă. Singurele investiţii au fost făcute de Ungaria, însă mai mult acestea seamănă a fi ajutoare sociale şi nu pârghii care să asigure o dezvoltare durabilă pentru comunităţi. Singurul element comun între maghiari și catalani ar fi atitudinea de respingere faţă de naţionalităţi. După cum se ştie, ungurii au construit în ţara vecină garduri la propriu în calea altor naţionalităţi în timp ce maghiarii din România au construit ziduri imaginare în jurul unei ”țări” imaginare.

Deşi România, prin Constituție, este un stat cu caracter unitar și indivizibil, „Ţinutul Secuiesc’’ continuă să reprezinte miza liderilor maghiari. Aceştia utilizează argumente forțate și, de cele mai multe ori, exagerate în discursurile lor pentru a-şi justifica lupta pentru autonomie. Dar ce trebuie să ştie aceştia este că România este suma tuturor cetățenilor săi, fie ei români, maghiari, germani sau rromi.

Cosmin PURIȘ