Alin Tişe: Am asfaltat aproape 300 km de drumuri şi vom continua

Alin Tişe vorbeşte într-un interviu acordat ziarului Făclia despre realizările pe care le-a avut după prima parte a acestui mandat de preşedinte al Consiliului Judeţean Cluj. El arată că una dintre principalele reuşite o constituie atragerea de fonduri europene. De asemenea, şeful CJ Cluj oferă câteva detalii legate de programul de modernizare a drumurilor, precum şi despre stadiul proiectului privind Centrul de Management Integrat al Deşeurilor.

Rep: Domnule Alin Tişe, vă aflaţi la jumătatea mandatului de preşedinte al Consiliului Judeţean Cluj. În ce măsură aţi reuşit să realizaţi proiectele promise în 2016 când aţi intrat în cursa pentru al doilea mandat la şefia CJ Cluj?
Alin Tişe: Dacă vă mai amintiţi, în programul propus clujenilor în vara lui 2016, propuneam câteva proiecte majore: modernizarea infrastructurii, creşterea gradului de atragere a fondurilor europene, spital de urgenţă monobloc, finalizarea centrului de deşeuri, extinderea reţelelor de apă şi canalizare, sprijinirea învăţământului etc. Păi, şi dacă ne raportăm doar la acestea, după doi ani putem să concluzionăm, deşi am găsit câteva dintre proiectele mari într-o situaţie nu tocmai fericită şi o super-birocraţie, că lucrurile s-au mişcat. Numai câteva exemple, privind aceşti doi ani ai mandatului meu: am scris şi am câştigat deja nouă proiecte majore cu finanţare europeană de peste 135 milioane de euro, am depus alte 10 aflate acum în curs de evaluare sau chiar semnare, contracte de peste 390 milioane euro. Lunile acestea încercăm să intrăm cu alte 19 proiecte, nouă pe structură sanitară (peste şase milioane de euro) şi 10 pe drumuri în valoare de 35 milioane euro. În plus, din fonduri proprii am asfaltat deja peste 75 de drumuri însemnând aproape 300 km şi vom continua. Centrul de Management Integrat al Deşeurilor(CMID) l-am deblocat şi continuă lucrările. De asemenea, ecologizarea privind închiderea de la Pata Rât a demarat, cu toate beţele-n roate puse de autorităţile judeţene care trebuiau să ne sprijine, aţi văzut şi dvs., curge apă limpede în pârâu. Asta după 70 de ani! Rampele vechi de la Huedin, Turda, Gherla le-am închis şi ecologizat. Şi astea sunt doar cele mari, vizibile, de care se loveşte tot clujeanul. Nu mai vorbim de proiectele pe învăţâmânt sau cultură sau sport. Ştiţi că noi, judeţul, suntem principalul finanţator al unui eveniment mondial deosebit? Olimpiada Internaţională de Matematică beneficiază de sprijinul nostru. La fel şi olimpiadele judeţene şi concursuri naţionale de la toate materiile, dar aceste lucruri nu se prea ştiu.
Rep: Una dintre priorităţile pe care PNL le-a prezentat în 2016 pentru judeţul Cluj a fost modernizarea infrastructurii prin asfaltarea şi reabilitarea drumurilor judeţene. De altfel, la sfârşitul anului 2016, instituţia pe care o conduceţi a contractat un credit de 50 de milioane de euro pentru modernizarea şi reabilitarea drumurilor. Cum stau lucrurile la acest capitol?
Alin Tişe: Lucrurile evoluează. După cum vă spuneam şi mai înainte, lucrăm, contractăm, licităm. Mai întâlnim şi obstacole, cum a fost cazul drumului de la Cojocna – Apahida, unde proiectantul câştigător nu a putut livra proiectul, şi noi am luat-o cu procedurile de la început. Da, ia timp, mult prea mult timp, mai ales până ajungem să „turnăm asfalt”, dar aşa e administraţia. Şi pentru noi este frustrant – şi noi ştim ce presupune un proiect, dar mai ales pentru clujeni, că nu le putem face pe toate pe cât de repede am dori. Mai ales că bani sunt. Am luat creditul pentru investiţii, am câştigat şi semnat multe contracte pe drumuri şi pe Programul Naţional de Dezvoltare Locală. Însă anul acesta o să fie mult mai vizibilă partea cu lucrările. Până acum a prevalat partea cu documentele iar de acum o să vedeţi mai multe lucrări şi mai mult asfalt. Anul acesta încep efectiv lucrările şi pe Drumul Bistriţei şi pe Drumul Apusenilor, efectiv vom traversa judeţul cu asfaltările. Mai mult, am început să lucrăm inclusiv pe „drumul groazei”, Chinteni – Vultureni – Recea Cristur. Ştim şi că oamenii sunt supăraţi că am început dinspre Recea înspre Chinteni, dar … le facem şi cu logică: întâi că pe ce se lucrează se poate înainta cu materialele pentru restul şi apoi…la Chinteni, Compania CJ de Apă trebuie să tragă magistrale noi anul acesta cel mai probabil, magistrale de care vor beneficia nu doar locuitorii dar şi agenţii economici şi economia locală, mai ales dacă se doreşte mega aqua park; nu putem azi moderniza şi asfalta şi mâine sparge din nou să băgăm conducte.
Rep: Centrul Integrat de Management al Deşeurilor a fost unul dintre proiectele cu care Consiliul Judţean Cluj a întâmpinat mari dificultăţi. În ce stadiu se află această investiţie şi pe când unităţile administrativ teritoriale clujene vor scăpa de problema depozitării deşeurilor?
Alin Tişe: După cum spuneam sunt trei rampe vechi închise, la Pata Rât am început ecologizare, iar la CMID, la centrul nou ecologic se lucrează. La finalul anului 2016 am deblocat situaţia şi am semnat un nou contract, care are ca obiect Proiectarea şi execuţia Centrului de Management Integrat al Deşeurilor şi care constă în proiectarea şi execuţia lucrărilor aferente: celulei de depozitare şi a zonei administrative aferente CMID; a consolidării zonei afectate de alunecări de teren; a zonei tehnice compusă din Staţia de Tratare Mecano-Biologică şi Staţie de Sortare; a drumului de acces la Centru, respectiv, lucrări pentru remedierea, continuarea şi terminarea Centrului. Prima celulă încercăm să o facem funcţională anul acesta, maximum în primăvara anului viitor.
Rep: Recent, forul judeţean a aprobat începerea demersurilor pentru cumpărarea unei clădiri în care să-şi desfăşoare activitatea spitalul pediatric monobloc. Pe când estimaţi că se va realiza proiectul şi în ce măsură poate forul judeţean să susţină singur o astfel de investiţie?
Alin Tişe: Spitalul monobloc pentru copii este o prioritate a mea şi a PNL. Recent, forul nostru judeţean a făcut primii paşi concreţi după toate analizele şi fundamentările realizate până acum în vederea identificării soluţiei „tehnice”, dacă doriţi, pentru a avea un spital de copii monobloc. Dar aceste demersuri presupun o etapă publică şi de publicitate şi o etapă de negocieri. Nu putem să furnizăm acum detalii care ar putea conduce fie la blocaje, fie la avantaje sau dezavantaje competitive pentru oricare dintre părţile interesate. Dar vrem să-i asigurăm pe clujeni că suntem preocupaţi realmente şi avansăm cu acest proiect, vă promit că vom anunţa tot ce este posibil şi cât de repede este posibil când atingem câte un punct din acest „traseu”.
Rep: Aţi vorbit în urmă cu doi ani de realizarea unui incinerator de deşeuri. Cât mai e de actuală această propunere?
Alin Tişe: Da, am vorbit, ca un proiect în continuarea dezvoltării şi operării CMID-ului. Da, este una dintre soluţiile pe care dorim să le aplicăm în viitor, motiv pentru care am făcut intenţia noastră cunoscută organismelor naţionale şi europene de profil, care trebuie acum să decidă în acest sens, mai exact în a renunţa a impune soluţii şi a merge doar pe impunerea de ţinte, ţinte de reciclat, ţinte de ecologizat etc., lăsând la latitudinea noastră, a autorităţilor locale, să alegem soluţiile efective.
Rep: Tot PNL a venit cu propunerea realizării unui Complex Expoziţional Regional şi a unui Centru de Conferinţe. În ce măsură mai pot fi atinse aceste obiective?
Alin Tişe: Centrul Expoziţional Regional este un proiect important pe termen mediu şi lung. Lipsa terenului este o problemă în acest moment. Poate reuşim pornirea acestui proiect în asociere, un parteneriat public – privat. Şi împreună cu Primăria Cluj-Napoca vom avansa şi cu acest proiect absolut necesar.
Rep: În acest an românii sărbătoresc 100 de ani de la Marea Unire. Cum contribuie Consiliul Judeţean Cluj la proiectul aniversării Centenarului?
Alin Tişe: Consiliul Judeţean Cluj a finanţat mai multe proiecte privind Centenarul. Iniţial am alocat doar pentru ONG-urile care desfăşoară astfel de activităţi suma de 300.000 lei pentru aproape 50 de proiecte. Dar pe lângă acestea, şi instituţiile de cultură din subordinea CJC, a căror bugete tot noi le asigurăm în totalitate, au stabilit multiple programe, unele susţinute local, altele internaţional. Vă dau un exemplu, prin Muzeul de Artă vom susţine organizarea Expoziţiei „Rolul Bisericii în configurarea peisajului cultural românesc”, inclusiv prin prezentarea la Vatican.
Rep: Anul trecut, Consiliul Judeţean Cluj a pierdut dreptul de proprietate asupra unui obiectiv cultural de o importanţă extraordinară. Este vorba de Complexul Memorial Octavian Goga de la Ciucea. Ce şanse mai sunt ca ansamblul cultural de la Ciucea să revină la Consiliul Judeţean Cluj şi ce s-a făcut în acest sens?
Alin Tişe: Este greşită această abordare. Da, este adevărat că prin 2013 au început o serie de procese. Moştenitorii Veturiei Goga au atacat tot ce a însemnat voinţa ei: donaţia cu sarcină – de a fi transformat şi păstrat ca muzeu, testamentul etc. Unele procese au fost câştigate de ei, altele de noi, CJC. Însă, Muzeul Goga nu este pierdut. Da, mai urmează şi alte procese prin care CJC încearcă să anuleze actele subsecvente unor acte ilegale prin care s-au întabulat. Dar efectiv muzeul nu este pierdut. Iar noi luptăm pentru tot ce înseamnă patrimoniul public al judeţului, fie că este cultural, sanitar, educaţional, apoi le renovăm pe fonduri europene. Este cazul tuturor monumentelor istorice – muzeale, şcoli etc., pe care le deţinem.
Interviu realizat de Cosmin PURIŞ