Proiect de guvernare: audit intern și extern

Dacă va trece în Parlament, mari speranțe că noul executiv va avea cât de cât realizări nu pot fi puse. Spun asta pentru că echipa propusă să preia atribuțiile executive de la Palatul Victoria nu a avut un program pentru guvernare, un astfel de document fiind făcut, pe repede înainte, abia după adoptarea moțiunii de cenzură. Totodată, din declarațiile făcute recent de Ludovic Orban reiese că prioritățile executivului pe ar urma să-l conducă dacă va fi învestit, nu vizează în perioada imediat următoare implementarea unor proiecte care să ducă la dezvoltarea acestei țări ci „realizarea unui audit intern şi extern la nivelul instituțiilor statului”. Asta înseamnă că primul lucru de care se preocupă Ludovic Orban este să caute argumente pentru a lansa lozinci precum „greaua moștenire” sau „dezastrul lăsat în urmă de guvernarea PSD” pentru a-și putea justifica în acest fel eșecul. O formula clasică pentru cei nepregătiți să guverneze!Ultima săptămână de campanie electorală pentru turul întâi de alegeri a președintelui României debutează cu votul pentru învestirea Guvernului Ludovic Orban în plenul reunit al Parlamentului. Din calculele făcute în ultimele zile, nu prea reiese că guvernul liberal va beneficia de suficiente voturi pentru a fi validat. Cu toate acestea, premierul desemnat Ludovic Orban a încercat să arate în cadrul intervențiilor sale publice că lucrurile sunt sub control și că noul executiv își va prelua atribuțiile în urma votului de astăzi. Rămâne însă de văzut ce se va întâmpla. Oricum, dacă Orban nu va reuși să adune suficiente voturi pentru a învesti guvernul, criza politică se va adânci și mai mult, iar șansele de avea un executiv legitim înainte de turul al doilea la prezidențiale sunt minime.   

Un alt motiv care ar trebui să-i facă sceptici pe români în privința eficienței cabinetului liberal e legat de competența și profesionalismul persoanele propuse să ocupe funcțiile de miniștri. Este clar că membrii echipei pregătite să guverneze România au avut girul președintelui Klaus Iohannis.

Numai că de data aceasta, marele teuton de Siebenbürgen, grăbit să ne arate cum se face „lucrul bine făcut” săsește ne-a arătat un guvern făcut „pe genunchi”.

Dovadă stă faptul că trei dintre propunerile de miniștri au primit avize negative pentru prestația slabă avută în fața comisiilor parlamentare. De asemenea, tot cu girul lui Iohannis, pe lista de miniștri apare și Cătălin Predoiu, acesta fiind propus să preia Ministerul Justiției.

Nu știm ce ce l-a recomandat acum pe Predoiu să preia acest minister, însă știm că în perioada în care a mai deținut acest portofoliu (în guvernele conduse de Tăriceanu, Boc și Ungureanu) a fost incapabil să gestioneze problemele mari cu care se confrunta sistemul. E vorba de încărcătura mare de dosare pe judecători și procurori, deficitul de judecători și procurori, lipsă de spații pentru activitatea de judecată, sedii improprii pentru instanțe și parchete. Totodată, în septembrie 2009, magistrații din cadrul mai multor instanțe din țară au întrerupt activitatea mai multe zile în semn de protest față de ministrul de atunci Cătălin Predoiu, cerând demisia acestuia. Magistrații au fost nemulțumiți de subfinanțarea instanțelor, condițiile inadecvate de lucru și de refuzul de a li se acorda sporul de 50 la sută. Așa că printr-o astfel de formulă guvernamentală, nu văd ce progrese poate înregistra  România în perioada care a mai rămas până la alegerile parlamentare din 2020.

Cosmin PURIȘ