11 septembrie

Astăzi se împlinesc optsprezece ani de la comiterea celor mai sângeroase atentate din istorie. La 11 septembrie 2001, 19 terorişti din reţeaua al-Qaida au deturnat patru avioane, lovind turnurile World Trade Center din New York şi clădirea Pentagonului, situată în apropiere de Washington. Bilanţul victimelor s-a ridicat la 2.978 de morţi, dintre care 2.749 la New York. Atentatul avea să genereze schimbări profunde la nivel mondial, prioritatea Statelor Unite şi ai aliaţilor săi devenind din acel moment războiul împotriva terorismului. Astfel,  la 7 octombrie 2001, SUA atacă Afganistanul în cadrul unei operaţiuni denumită „Operaţiunea Enduring Freedom” şi care începând din 2015 şi până în prezent poartă numele de Operation Freedom’s Sentinel. După doi ani de la invazia Afganistanului, un alt stat devine ţintă în cadrul războiului antiterorist: Irakul. În lupta antiteroristă se alătură şi România, ţara noastră dislocând în iulie 2002, în Afganistan, primul batalion de infanterie format din 405 militari, sub comanda Forţei Internaţionale de Asistenţă pentru Securitate (ISAF). Aceasta a reprezentat prima acţiune de luptă a Armatei Române în afara frontierelor naţionale după cel de-Al Doilea Război Mondial.

De atunci, România şi-a sporit gradual contribuţia militară în cadrul operaţiunilor din Afganistan ajungând să aibă în prezent 762 de militari. Începând cu vara anului 2003, Armata Română este prezentă cu trupe şi în Irak în cadrul operaţiunii Iraqi Freedom alături de forţele internaţionale, primii militari trimişi să lupte pe locurile fostei Mesopotamii provenind de la Batalionul 811 Infanterie Dej.

Un an mai târziu, în martie 2004, România intra în rândurile celei mai puternice alianțe militare din istorie – NATO.

În timpul celor 17 ani de participare a României la operaţiunile împotriva terorismului din Irak şi Afganistan au murit zeci de militari români iar alţii au fost răniţi. Întrebarea care se pune este la ce a servit participarea României la războiul din Irak şi Afganistan? Oficialii români susţin că prezenţa Armatei României în teatrele de operaţii din cele două ţări a reprezentat o recunoaştere atât a poziţiei ţării noatre faţă de flagelul terorismului contemporan, cât şi o confirmare a încrederii pe care Alianţa o are în probitatea şi profesionalismul militarilor români. Totodată, prin participarea la aceste misiuni, militarii românii au reprezentat adevăraţi ambasadori ai ţării noastre. Dar un bilanţ cu cât am pierdut şi cât am câştigat de pe urma implicării în aceste războaie nu ştim dacă se poate face. Însă ce ştim, că după 18 ani de luptă împotriva terorismului, cel puţin în Afganistan, lucrurile sunt departe de a se linişti.

Talibanii înlăturaţi de la putere în urma intervenţiei din 2001 controlează mai bine de jumătate din teritoriul afgan, iar recent au ameninţat SUA că vor avea pierderi uriaşe în cazul în care preşedintele Trump anulează negocierile de pace pe care le poartă cu ei.

Statelele Unite ajunseseră la un acord „de principiu” cu talibanii, care ar fi urmat să fie aprobat de preşedintele Trump. SUA ar urma să îşi retragă trupele din cinci baze din Afganistan dacă talibanii vor respecta condiţiile impuse în cadrul documentului. Numai că, în urma atacurilor recente comise de talibani la Kabul, preşedintele Trump a anunţat că anulează negocierile. Cu toate acestea, nu este exclus ca Washington-ul să-şi schimbe optica vizavi de acest tratat şi într-o zi negocierile să fie reluate. Asta ar însemna că cei pe care americanii i-au alungat de la putere în 2001 din Afganistan să preia din nou controlul în această ţară. Practic acesta ar fi finalul trist după 18 ani de război antiterorist purtat de Coaliţia Internaţională din care şi noi facem parte.