Ziua Astrei dejene

Astriştii dejeni şi invitaţii lor din Beclean, Gherla, Năsăud, Vad, Căşeiu şi Tîrgu Lăpuş au sărbătorit, la începutul acestei săptămîni, împlinirea a 146 de ani de la constituirea Despărţămîntului Dej al Asociaţiunii Transilvane pentru Literatura Română şi Cultura Poporului Român.

Sub titlul generic „Ziua Astrei dejene” şi „Ziua Recunoştinţei” faţă de membrii meritorii ai Astrei, manifestările consacrate acestui eveniment au cuprins un „Parastas dedicat memoriei astriştilor trecuţi în veşnicie”, simpozionul „146 de ani de la înfiinţarea Despărţămîntului Dej”, expoziţia de carte veche „Biblii şi Evanghelii”, precum şi momentul festiv de conferire a titlului de „Membru de Onoare al Despărţămîntului «Dr. Teodor Mihali» Dej al ASTRA” publicistului şi dramaturgului Ştefan Mihuţ, membru fondator al Astrei Rediviva Dej, jurnalistului Petre Codoreanu şi Despărţămîntului Năsăud al ASTRA. Amfitrion şi moderator al reuniunii a fost ec. dr. Radu Gavrilă, preşedintele Despărţămîntului Dej al Astrei.

După slujba de parastas oficiată la Biserica „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril”, păstorită de preotul paroh Gavril Chirilă, sala de şedinţe a Protopopiatului Ortodox Dej a fost gazda simpozionului dedicat evocării a două personalităţi marcante din istoria Dejului şi Astrei dejene – dr. Victor Motogna şi dr. Teodor Mihali.

Despre istoricul Victor Motogna a vorbit prof. Valeria Huza, autoarea monografiei ”Victor Motogna, personalitate a Dejului” (Editura Texte, Dej, 2010).

Născut la 3 noiembrie 1885, în localitatea Ambriciu (Breaza), Victor Motogna a absolvit Facultatea de Litere din Cluj, cu licenţa în istorie şi limba latină. În anul 1923 şi-a susţinut doctoratul în litere la Universitatea din Cernăuţi, iar în 1924 a trecut docenţa la Facultatea de Litere din Cluj. Activitatea ştiinţifică a lui Victor Motogna s-a desfăşurat în domeniul istoriei vechi (perioada ocupaţiei romane), prin săpături şi studii asupra castrului de la Căşeiu, dar şi studii de istorie medievală. Ca profesor la Năsăud, pînă în 1919, apoi ca director al Liceului “Andrei Mureşanu” din Dej (1919-1930), iar mai tîrziu conferenţiar la Facultatea de Litere si Filosofie a Universităţii “Dr. Victor Babeş” şi profesor al Academiei de Teologie Romano-Catolică din Timişoara, a avut o activitate didactică meritorie. În istoria Dejului şi în memoria dejenilor rămîne însă, pentru totdeauna, ca primul director al Liceului „Andrei Mureşanu”, după Marea Unire. Om de o aleasă şi vastă cultură, a fost preşedintele Astrei dejene (1923), membru corespondent al Academiei Române, decorat cu ordinul Coroana şi Steaua României în grad de Cavaler şi Ofiţer al Instrucţiunii Publice a Republicii Franceze. Ca politician, a avut mandat de senator PNT după alegerile din 1928. S-a stins din viaţă în 5 iulie 1948, la Cluj, şi a fost înmormîntat în cimitirul din Năsăud.

Evocarea personalităţii lui Teodor Mihali i-a revenit profesorului Horaţiu Moldovan, bun cunoscător al biografiei şi activităţii acestui mare politician ardelean, în egală măsură finanţist şi avocat de succes, dar şi un pasionat om de cultură, casa lui din Dej fiind sediul Casinei Române şi a Bibliotecii Despărţămîntului Dej al Astrei, al cărui director a fost timp de 12 ani (1900-1911). Perioadă în care, în 1910, a avut loc una dintre cele mai reuşite Adunări Generale ale Asociaţiunii.

Teodor Mihali s-a născut la 15 martie 1855 în satul Prislop (Maramureş). A absolvit Facultatea de Ştiinţe Juridice la Cluj şi, după ce îşi ia doctoratul în Drept, în 1883, se stabileşte la Dej. Aici înfiinţează, în 1890, Banca Someşană, al cărui director a fost cîteva decenii la rînd. Devenit. în 1880. membru al Partidului Naţional Român din Ardeal, Teodor Mihali a fost vicepreşedinte şi apoi preşedinte al partidului, multe dintre şedintele Comitetului Executiv al PNR fiind organizate la Dej. La convocarea lui Teodor Mihali, la 12 octombrie 1918, se întîlnesc în Oradea „fruntaşii românilor din Ardeal”, unde, după proiectul lui Al. Vaida Voievod, se elaborează „Declaraţia de autodeterminare a românilor din Transilvania şi Ungaria”, pe care, la 18 octombrie, Al. Vaida Voievod a prezentat-o în Parlamentul de la Budapesta. Nu mult după aceea, Teodor Mihali a fost desemnat preşedinte al Sfatului Naţional al Gărzilor Naţionale, iar la 1 decembrie 1918, la Alba Iulia, a fost ales în prezidiu şi vicepreşedinte al Marelui Sfat Naţional Român.

Teodor Mihali a avut importante funcţii administrative ca: prefect al judeţului Solnoc-Dăbîca (1919), primar al oraşului Cluj (1926, 1927-1931), preşedinte de onoare al Uniunii Avocaţilor din România, ministru, deputat, vicepreşedinte al Senatului României Mari, Cavaler al Ordinului Ferdinand I, în grad de Mare Cruce. S-a stins din viaţă la 17 ianuarie 1934 şi a fost înmormîntat la Cimitirul Central din Cluj.

Evocarea celor două mari personalităţi, puternic legate de istoria Dejului, a continuat cu o scurtă rememorare a înfiinţării Despărţămîntului Dej al ASTRA, succesiunea evenimentelor care i-au precedat existenţa, iar mai apoi rolul avut în pregătirea şi realizarea Marii Uniri fiind prezentate de preşedintele Astrei dejene, dr. Radu Gavrilă.

În 1869, Asociaţiunea Transilvană, înfiinţată în 1861, hotărăşte organizarea în teritoriu sub formă de despărţăminte. În protocolul de atunci se prevedea, la paragraful 12, înfiinţarea Despăţămîntului Dej din Comitatul Solnocului Interior, ceea ce s-a şi întîmplat la 4 iulie 1870, deschizîndu-se pe această cale „o fereastră spre lumină şi cultură”. O fereastră abuziv închisă de regimul comunist.

ASTRA a dispărut în 1950, dar spiritul ei a rămas mereu viu prin manifestările culturale organizate de-a lungul anilor, în spirit astrist. Cea mai bună dovadă însă, că spiritul Astrei a rămas viu la Dej, îl constituie faptul că la începutul lunii ianuarie 1990, un grup de intelectuali dejeni au hotărît înfiinţarea unei societăţi culturale cu numele de ASTRA, avînd ca scop promovarea culturii şi activităţilor culturale din oraş, ca o continuare a dezideratelor vechii Astre. La 18 ianuarie 1990 a avut loc adunarea generală de constituire, iar cei 145 de participanţi au adoptat statutul, programul de activitate şi au ales primul comitet al asociaţiei, avîndu-l ca preşedinte pe Dan Mîrza. În aprilie 1990, are loc Adunarea Generală de la Sibiu, care consfinţeşte reînfiinţarea Asociaţiunii, la care Dejul aderă imediat, devenind Despărţămîntul Dej al ASTRA, care va lua mai tîrziu numele de dr. Teodor Mihali, în memoria marelui astrist şi patriot someşean.

Ziua Astrei dejene s-a încheiat cu momentul festiv al „Recunoştinţei”, prin înmînarea titlului de „Membru de Onoare al Despărţămîntului «Dr. Teodor Mihali» Dej al ASTRA”, lui Ştefan Mihuţ, Petre Codoreanu şi Despărţămîntului Năsăud al ASTRA, respectiv, preşedintelui acestuia, prof. Ioan Seni. Alocuţiunile rostite cu acest prilej şi o agapă amicală, la final, au întregit atmosfera sărbătorească a zilei, consacrată celei mai longevive şi active asociaţii culturale din municipiul Dej.

M.Vaida

Foto: Adrian Sălăjan