STS: Peste 54% dintre apelurile preluate de operatorii 112 în 2018 au fost non-urgente

Peste 54% dintre apelurile preluate în 2018 de operatorii 112 au fost apeluri non-urgente – apeluri involuntare sau apeluri prin care cetățenii solicită sau vor să ofere diverse informații care nu sunt de competența Serviciului de urgență 112: nu pot returna produse la magazin, este zi și este aprinsă lumina pe stradă, doresc să își încarce cartela telefonică, vor să afle mersul trenurilor sau cât este ceasul, ce zi este, nu pot cumpăra o singură călătorie la metrou etc.

Potrivit unui comunicat al Serviciului de Telecomunicații Speciale (STS), în anul 2018, operatorii 112 au preluat 12.735.836 apeluri, cu aproape un milion mai puține ca în 2017. Din totalul apelurilor, 5.748.787 (45,1%) au fost apeluri de urgență, iar 6.987.049 (54,9%) – apeluri non-urgente. 57,8% dintre apeluri au fost transferate către Ambulanță, 22,4% către Poliție, 16,2% către ISU-SMURD, 3,4% către Jandarmi, iar 0,2% către alte agenții.

Cele mai mari procente de apeluri non-urgente au fost înregistrate în Mureș (68,1%), Covasna (65,8%), Vrancea (64,1%), Gorj (64,1%), Călărași (63,6%) și Argeș (63,5%). În București, 45,1% din totalul apelurilor au fost non-urgente. Potrivit datelor statistice, reiese o medie zilnică de peste 18.000 de apeluri non-urgente.

„Din numărul total al apelurilor non-urgente, cea mai semnificativă situație este cea denumită «pocket dialing» – 63%, ceea ce reprezintă două treimi din totalul non-urgențelor. Acestea sunt apeluri involuntare, făcute de cei care fie apelează din greșeală numărul de urgență, fie uită să își blocheze telefonul și, ca urmare, numărul 112 este apelat neintenționat. Câteva exemple: un telefon introdus în buzunar sau aruncat în poșetă, fără a fi blocată tastatura acestuia. Procedura prevede clar că, în astfel de situații, operatorii 112 sunt obligați să asculte apelul preluat timp de 15-20 de secunde, chiar dacă de la celălalt capăt al firului nu se aude niciun sunet, apoi să reapeleze de două ori numărul de pe care s-a efectuat apelul. Pentru un astfel de apel involuntar și care nu este efectiv o urgență reală se pierd timp, resurse – vitale în alte cazuri, unde poate fi vorba despre diferența între viață și moarte. Cele mai mari procente de apeluri involuntare se înregistrează în județele Dâmbovița, Teleorman, Mehedinți, Argeș și Covasna” – informează STS.

Potrivit STS, cealaltă treime a apelurilor non-urgente cuprinde apeluri prin care cetățenii solicită sau vor să ofere diverse informații care nu sunt de competența Serviciului de urgență 112 și apelurile repetitive. În această categorie, cele mai mari procente sunt în București, Iași, Neamț, Gorj și Buzău. Un exemplu din categoria apelurilor repetitive: în primele 10 luni din 2018, o persoană din București a apelat Serviciul 112 de 21.567de ori!

„Unul dintre cele mai complexe cazuri din 2018 s-a petrecut în Timiș, în 28 august, la ora 23:45. Un bărbat a apelat numărul de urgență 112 pentru a anunța că se sinucide. Nu voia să dea detalii despre locul în care se află și amenința că se va sinucide dacă va auzi pași, sirene sau dacă va vedea luminile mașinilor de intervenție. Operatorul 112 a dat dovadă de prezență de spirit, empatie, răbdare și control asupra situației, reușind să afle informații privind locul exact unde se afla bărbatul. În același timp, operatorul 112 comunica datele obținute dispeceratelor agențiilor de urgență. Operatorul 112 încerca să îl facă pe bărbat să se răzgândească și, în același timp, să îl convingă că, deși aude pași sau mașini, nu sunt echipaje de intervenție, ci locuitori din zonă. La un moment dat, bărbatul se aruncă. În acel moment, operatorul 112 ia decizia de a deconecta și de a reapela imediat numărul de telefon al apelantului, astfel încât echipajele de intervenție să se ghideze după sunetul și lumina telefonului. În scurt timp, agentul de poliție răspunde la telefonul bărbatului și îi comunică operatoarei că l-au găsit și că prezintă semne vitale. Azi, bărbatul trăiește” – informează STS.

„Apelurile de tip «pocket dialing», cele pentru solicitarea de informații care nu sunt de competența Serviciului de urgență sau apelurile repetitive pot genera întârzieri în preluarea urgențelor reale. De aceea, este important ca publicul să cunoască rolul Sistemului 112. Serviciul 112 trebuie apelat în cazul în care sunteți în pericol, în cazul în care vă confruntați cu o urgență: accidente, explozii, incendii, agresiuni fizice, violențe, tâlhării, furturi, persoane dispărute sau găsite, tulburarea ordinii și liniștii publice, fenomene meteo periculoase. În momentul în care apelați numărul de urgență, vă răspunde un operator 112, care vă adresează întrebările standard, dar importante. Operatorii vă solicită să descrieți succint urgența, locația – foarte important, eventualele victime, numele dumneavoastră și numărul de telefon. Apoi operatorii 112 vă fac legătura cu dispecerii, în competența cărora revine gestionarea situației. Aici, vorbim despre IGSU, SMURD, Serviciul de Ambulanță, Poliție, Jandarmerie. Dispecerii agențiilor de intervenție vă vor cere informații suplimentare, altele decât cele preluate de operatorii 112 – date specifice – și vor aloca resursele pentru intervenția în situația semnalată. De asemenea, foarte important: dacă apelați 112 din greșeală, nu închideți telefonul! Rămâneți pe fir, comunicați-i operatorului 112 că nu aveți o urgență și că e vorba despre o greșeală! Astfel, nu risipim timp în condițiile în care altcineva apelează 112 pentru o urgență reală, fiecare secundă contează” – atenționează STS.

M. TRIPON