Proiect de recuperare a memoriei deținuților politici implicați în lucrările de restaurare a Cazinoului din Constanța

După 70 de ani de la restaurarea Cazinoului din Constanța, un bilet semnat de 16 deținuți politici a fost găsit, în luna mai a acestui an, în zidurile edificiului. Bucata de hârtie ruptă dintr-un sac de ciment este datată 31 decembrie 1951, atunci când autoritățile comuniste reabilitau monumentul de pe faleza orașului, distrus în urma bombardamentelor din cel de-Al Doilea Război Mondial.

Este posibil ca multe alte astfel de mesaje să se afle în continuare zidite în pereții Cazinoului, așteptând să fie descoperite și să își ocupe locul cuvenit în istorie.

Joi, 9 iulie, experții Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (IICCMER) s-au reunit în vederea planificării detaliate a unui proiectul pentru recuperarea memoriei foștilor deținuți politici care au participat la reabilitarea Cazinoului din Constanța, la începutul anilor ‘50. Echipa care lucrează la acest proiect amplu, formată din șase cercetători IICCMER și cinci colaboratori externi, își propune reconstituirea biografiilor deținuților politici implicați și redarea cu cât mai mare acuratețe a episodului restaurării Cazinoului. De asemeni – informează IICCMER -, se intenționează întocmirea unui raport de cercetare asupra contextului politic în care autoritățile comuniste au decis să utilizeze forța de muncă a deținuților pentru lucrările de reabilitare a Cazinoului.

Proiectul presupune și realizarea de interviuri cu urmașii respectivilor deținuți politici, precum și „colectarea” de fotografii, documente, artefacte legate de episodul reabilitării Cazinoului și de trecutul deținuților politici care au lucrat la reabilitare. În final, se are în vedere realizarea unei expoziții permanente consacrate acestui episod, care să includă mărturiile îngropate de deținuții politici în zidurile Cazinoului și orice alte documente sau piese cu valoare patrimonială sau istorică ce vor fi descoperite pe parcursul lucrărilor de restaurare a construcției, precum și documente relevante, deținute de instituțiile arhivistice din țară – au anunțat reprezentanții Institutului.

M. TRIPON