Preşedintele ales al Comisiei Europene a început interviurile cu candidaţii la postul de comisar din fiecare ţară

Agerpres

Preşedintele ales al Comisiei Europene, conservatorul luxemburghez Jean-Claude Juncker, a început marţi interviurile cu candidaţii la postul de comisar european din fiecare stat membru, urmînd ca, după încheierea tuturor audierilor, să ia o decizie finală şi să comunice Consiliului Uniunii Europene lista comisarilor desemnaţi.

Scopul acestor interviuri este de a stabili competenţele fiecărui candidat pentru exercitarea mandatului de comisar european, îndeosebi în conformitate cu articolul 17 al Tratatului Uniunii Europene care stipulează că “membrii Comisiei vor fi aleşi pe baza competenţelor lor de ordin general şi dintre persoane a căror independenţă este mai presus de orice dubiu”.

Juncker a intervievat-o deja pe Federica Mogherini, actualul ministru de externe al Italiei şi desemnată sîmbăta trecută de liderii europeni reuniţi la Bruxelles drept Înalt Reprezentant pentru afaceri externe şi politica de securitate. Marţi, la Bruxelles, purtătoarea de cuvînt a lui Juncker, Natasha Bertaud, nu a vrut să spună care este ordinea în care candidaţii vor fi intervievaţi şi nici numele aspiranţilor, dar a confirmat că Juncker a discutat deja cu Mogherini. În total, Juncker are de discutat cu toţi candidaţii pentru Colegiul Comisarilor, însă echilibrul de gen continuă să fie o problemă.

Ministrul de externe olandez Frans Timmermans şi premierul sloven Alenka Bratusek urmau să se întîlnească marţi cu Juncker, la Bruxelles, pentru a se prezenta şi pentru a menţiona de ce portofolii sînt interesaţi, scrie sursa citată. Belgia este singura ţară care nu şi-a desemnat încă un candidat, partidele politice locale ezitînd între ministrul de externe Didier Reynders şi europarlamentara Marianne Thyssen.

Juncker a promis posturi mai bune pentru comisarii de sex feminin, drept “compensaţie” pentru faptul că sînt depăşite numeric de colegii lor de sex masculin. Creşterea numărului de femei în noul executiv european este deopotrivă importantă pentru obţinerea votului din partea membrilor Parlamentului European, care au ameninţat că se vor opune prin veto oricărei comisii care va avea mai puţin de nouă femei în componenţa sa. Pînă acum, doar Bulgaria, Republica Cehă, Danemarca, Italia, Polonia, Slovenia şi Suedia au nominalizat femei, însă alte cîteva ţări – Cipru, Malta şi România – au ca plan B candidaţi femei la postul de comisar.

Preşedintele ales al Comisiei Europene doreşte să se întîlnească în această săptămînă cu toţi candidaţii la postul de comisar. Odată încheiat acest proces, potrivit procedurii de aprobare a comisarilor de către Parlamentul European, legislativul european primeşte un curriculum vitae şi declaraţiile de interese financiare ale comisarilor desemnaţi. Parlamentul adresează viitorilor comisari o serie de întrebări scrise, referitoare în special la priorităţile lor politice în domeniile de care vor fi responsabili. Răspunsurile scrise ale acestora constituie baza pentru partea orală a evaluării, audierile. Fiecare comisar desemnat este invitat la o audiere publică de trei ore în faţa comisiei/comisiilor parlamentare competente în domeniul portofoliului care îi este atribuit. Audierile dau comisiilor parlamentare posibilitatea de a avea o idee mai clară asupra personalităţii comisarilor desemnaţi şi de a realiza un schimb de opinii aprofundat cu privire la priorităţile diferiţilor candidaţi în viitoarele lor sfere de competenţă.

Comisiile parlamentare evaluează apoi fiecare comisar desemnat, verificînd în special dacă aceştia dispun de competenţele necesare nu doar pentru a face parte din Comisie, ci şi pentru a li se încredinţa un portofoliu anume. Rezultatele audierilor sînt trimise preşedintelui Parlamentului şi examinate de Conferinţa Preşedinţilor, compusă din preşedinte şi liderii tuturor grupurilor politice, precum şi de Conferinţa preşedinţilor de comisie.

Preşedintele Comisiei prezintă întregul colegiu al comisarilor desemnaţi, precum şi programele lor în cursul unei şedinţe plenare a Parlamentului, la care este invitat şi Consiliul UE. Prezentarea este urmată de o dezbatere. Parlamentul European procedează, în final, la votul de aprobare a Comisiei Europene în ansamblu. În urma acestuia, noua Comisie poate fi numită formal de către Consiliul European, cu majoritate calificată.

Candidaţii la posturile de comisari sînt:

Austria – Johannes Hahn, comisar pentru politică regională;

Belgia – ministrul de externe Didier Reynders sau europarlamentara Marianne Thyssen;

Bulgaria – Kristalina Georgieva, comisar pentru ajutor umanitar;

Croaţia – Neven Mimica, comisar pentru protecţia consumatorilor;

Cipru – europarlamentarul Christos Stylianides sau o femeie;

Republica Cehă – ministrul pentru dezvoltarea regională Vera Jourova;

Danemarca – ministrul economiei Margrethe Vestager;

Estonia – fostul premier Andrus Ansip;

Finlanda – fostul premier Jyrki Katainen;

Franţa – fostul ministru de finanţe Pierre Moscovici;

Germania – Guenther Oettinger, comisar pentru energie;

Grecia – ministrul apărării Dimitris Avramopoulos;

Irlanda – fostul ministru al mediului Phil Hogan;

Italia – Federica Mogherini, înaltul reprezentant pentru politică externă şi securitate comună;

Letonia – fostul premier Valdis Dombrovskis;

Lituania – fostul ministru al sănătăţii Vytenis Andriukaitis;

Luxemburg – Jean-Claude Juncker, preşedintele Comisiei Europene;

Malta – ministrul turismului Karmenu Vella sau o femeie;

Marea Britanie – fostul lider al Camerei Lorzilor, Lord Hill;

Olanda – ministrul de externe Frans Timmermans;

Polonia – ministrul infrastructurii şi al dezvoltării Elzbieta Bienkowska;

Portugalia – secretar adjunct al primului ministru Carlos Moedas;

România – Dacian Cioloş, comisar pentru agricultură, sau europarlamentara Corina Creţu;

Slovacia – Maros Sefocvic, comisarul pentru relaţii interinstituţionale şi administraţie;

Slovenia – premierul Alenka Bratusek;

Spania – fostul ministru al agriculturii Miguel Arias Canete;

Suedia – Cecilia Malmström, comisarul pentru afaceri interne;

Ungaria – ministrul de externe Tibor Navracsics.