Poveşti din Armenopolis, la ediţia a IV-a

La Gherla a avut loc o nouă întâlnire în cadrul proiectului „Poveşti din Armenopolis”, aflat deja la a patra ediţie. Evenimentul, găzduit de Centrul Naţional de Informare şi  Promovare Turistică Gherla, i-a avut ca invitaţi pe istoricul prof. univ. Gabriel Rusu, din Cluj-Napoca,  preşedintele sucursalei Transilvania Nord a Uniunii Armenilor din Romănia, Ioan Esztegár şi pe profesorul de istorie de la Liceul Teoretic în Limba Maghiară „Kemény Zsigmond”, Riti József Attila.

După salutul gazdei – managerul Centrului Turtistic, Monica Pătac -, primul care şi-a susţinut expunerea a fost prof. Riti József Attila, care a vorbit despre comunitatea evreiească din oraşul Gherla, insistând pe rolul locuitorilor de această etnie în dezvoltarea localităţii, subliniind tradiţiile şi obiceiurile evreilor stabiliţi la Gherla în secolul al XVIII-lea şi care au plecat masiv în Israel la începutul anilor 60, lăsându-şi aici casele şi celelalte proprietăţi, iar Sinagoga ajungând într-o stare deplorabilă. A fost o adevărată descriere a Gherlei de pe vremea evreilor care au locuit o lungă perioadă în oraşul armenilor și cu care au avut relaţii bune.

A urmat intervenţia bine documentată a profesorului universitar clujean Gabriel Rusu (născut la Gherla, unde şi-a finalizat studile liceale şi unde a debutat în revistele  istorice de specialitate), domnia sa subliniind că „suntem datori armenilor”. Da, fără armeni nu puteau ieşi  la iveală nici poveştile despre vechiul  Armenopolis, un simbol al urbei transilvane. Oaspetele clujean a vorbit mai mult despre familia lui Bánffy Dénes, despre rolul membrilor familiei Bánffy în cadrul legăturilor istorice cu Transilvania, insistând şi pe renumele castelului Bánnfy de la Bonţida, localitate aflată la doar doi paşi de Gherla şi care a avut o influenţă mare în dezvoltarea socială, economică şi culturală a Văii Someşului Mic, dar nu numai. De asemenea, au fost amintite războaiele şi luptele vremii. Am asistat la expunera unui avizat al istoriei, domnul  Gabriel Rusu având câteva cărţi şi lucrări ştiinţifice pe această temă.

Dezbaterile celei de a patra ediţii au fost finalizate de intervenţia preşedintelui sucursalei Transilvania Nord a UAR, Ioan Esztegár, un armean gherlean care ştie cele mai multe amănunte referitoare la istoria comunităţii locale. Tot ce trebuie să afle cineva despre Armenopolis, ne-a fost redat amănunţit şi cu date concrete de acest adevărat „ghid turistic” care este domnul  Esztegár. Cei prezenţi la întâlnire au aflat şi câteva detalii picante cu privire la tabloul lui Rubens, „Coborârea lui Isus de pe Cruce”, expus în prezent într-o capelă din stânga frumosului altar al bisericii armeneşti din Piaţa Libertăţii. Preşedintele UAR, Ioan Esztegár, este omul care conduce de aproape de  30 de ani mica, dar ambiţioasa comunitate armenească locală, de unde a pornit şi ideea managerului Centrului Turistic Gherla, Monica Pătac, de a lansa, anul trecut, aceste serii de „Poveşti de Armenopolis”.

Să nu uităm: sâmbătă, 6 iulie, la Gherla va avea loc tradiţionala sărbătoare anuală a armenilor, „Sfântul Grigore Luminătorul”, pentru care vor veni acasă şi armeni gherleni stabiliţi în Canada.

SZEKELY Csaba