Politicile de tineret şi provocările acestei categorii, dezbătute la Cluj, în cadrul conferinţei „Capitalele Tineretului

Necesitatea existenţei unor centre de tineret în cât mai multe oraşe din România şi importanţa profesiei de ‘lucrător de tineret’ se numără printre cele mai importante subiecte dezbătute la Cluj, în cadrul unei întâlniri în care reprezentanţii Iaşiului, Romanului şi Braşovului, finalistele competiţiei ‘Capitala Tineretului din România 2019-2020’, îşi prezintă ideile, informează AGERPRES.

La această întâlnire, care are loc timp de două zile, la Cluj-Napoca, oraş care a deţinut în 2015 titlul de Capitală Europeană de Tineret, reprezentanţii unor ONG-uri din 15 oraşe (unele dintre ele foste capitale europene de tineret) dezbat probleme precum rolul tinerilor în dezvoltarea urbană, politici dedicate acestora sau promovarea profesiei de lucrător de tineret, care este foarte puţin cunoscută.

„Este o profesie care nu este atât de bine pusă la punct din punct de vedere legislativ. Este vorba despre oamenii care oferă consiliere, organizează traininguri. Pe de altă parte, situaţia ideală ar fi ca în cât mai multe oraşe şi localităţi să existe un centru de tineret cu mai multe spaţii – bibliotecă şi săli pentru diferite activităţi. Aici ar putea să îşi desfăşoare activitatea şi lucrătorii de tineret, care oferă acestora suport, desfăşoară activităţi speciale, consultă tineri sau creează programe pentru ei”, a explicat vineri Cristina Clima, din partea Federaţiei Tinerilor din Cluj.

La rândul său, secretarul general al Guvernanţei pentru Capitala Tineretului din România, Farkas Andras, a explicat, în deschiderea evenimentului, că este necesar ca centrele de tineret să fie foarte clar definite, pentru ca societatea să înţeleagă cui se adresează şi care sunt proiectele care se pot derula acolo. „Astăzi se vorbeşte foarte mult despre calitatea de lucrător de tineret. Nu cred că lucrătorul de tineret trebuie să existe pentru că este un drept al tinerilor să aibă un asemenea om care să îi ajute. Însă cred că, dacă se defineşte foarte bine rolul acestuia, se va înţelege de ce trebuie să existe şi atunci necesitatea sa va fi una reală. (…) Cascais, Capitala Europeană a Tineretului din 2018, are un departament de tineret de 35 de oameni. (…) De ce s-a creat acest lucru este de studiat’, a spus Farkas.

Timp de două zile, la Cluj-Napoca, experţi şi reprezentanţi din 15 oraşe (dintre care 7 româneşti şi 8 europene) implicate în programele ‘Capitală Europeană a Tineretului’ şi ‘Capitala Tineretului din România’ vor discuta despre rolul tinerilor în dezvoltarea urbană. De asemenea, în cadrul acestei întâlniri, mandatarii celor trei oraşe finaliste ale competiţiei Capitala Tineretului din România 2019-2020 – Braşov, Roman şi Iaşi – vor expune pentru prima dată în public conceptele cu care îşi propun să câştige titlul.

Astfel, Iaşiul îşi doreşte să poată antrena organizaţiile de tineret şi întreaga comunitate din oraş într-un amplu proces de dezvoltare urbană. Romanul doreşte conexiune între tineri din localitate şi restul ţării pentru a-i aduce mai aproape de factorii de decizie implicaţi în politicile locale care îi vizează, iar cei din Braşov şi-au propus ca şi concept unitatea, ca soluţie pentru rezolvarea problemelor din acest domeniu.

Programul naţional ‘Capitala Tineretului în România’ îşi propune să elaboreze strategii de dezvoltare locale pentru tineri şi să îi implice activ în procesele decizionale din oraşele lor pe teme ce ţin de educaţie, cultură, politică demografică şi alte domenii de interes pentru ei.

Anual un oraş din România primeşte, în urma unui concurs de concepte, titlul de ‘Capitala Tineretului’ şi este sprijinit financiar, dar şi prin formare şi consultanţă, în pregătirea şi implementarea iniţiativelor din dosarul de candidatură.

Porgamul ‘Capitala Tineretului din România’ a fost lansat în 2016, iar primul oraş care a purtat acest titlu a fost Timişoara, urmat de Bacău şi Baia Mare, care deţine acest titlu în 2018. Cluj-Napoca a deţinut în 2015 titlul de Capitală Europeană a Tineretului, fiind al şaptelea oraş european care a deţinut acest titlu.