Noaptea Muzeelor, la Dej

Inclus în proiectul cultural internaţional Noaptea Muzeelor, iniţiat de Ministerul Culturii şi Comunicaţiei din Franţa, Muzeul Municipal din Dej s-a prezentat la ediţia din acest an, pe lîngă expoziţiile permanente pe care le găzduieşte, cu două expoziţii noi, care au avut darul să surprindă în mod plăcut publicul iubitor de artă. Prima, întitulată „ÎN3D – expoziţie de imagini anaglife generate algoritmic”, aparţine plasticienei dejene Loredana Tomşa, în timp ce a doua, organizată în colaborare cu Muzeul Rural de Xilogravură din Hăşdate – Gherla, poartă semnătura artistului plastic Mircea Pop. Desfăşurată sub egida Primăriei Dej, manifestarea a fost salutată de primarul Costan Morar şi l-a avut ca amfitrion şi moderator pe prof. Constantin Albinetz, directorul Muzeului Muncipal Dej.

Aparent foarte diferite ca tehnici de realizare, ambele expoziţii propun un „dialog cu vizibilul”, apelînd la semne şi simboluri, ca suporturi universale ale imaginii şi, implicit, ale mesajului estetic stilizat, pe care acesta îl conţine. Despre grafica generată pe calculator a Loredanei Tomşa, despre geometria formelor şi percepţia vizuală antrenată într-un dinamic joc de linie şi culoare, a vorbit lector universitar dr. Vasile Cioca, de la Universitatea de Artă şi Design din Cluj. Anaglifele din expoziţia artistei sînt imagini realizate în culori deosebite, care, privite cu ochelari speciali (cu filtru roşu la ochiul stîng şi cyan la ochiul drept), dau senzaţia de tridimensional, efect obţinut prin suprapunerea celor două imagini plane. Sînt imagini vibrante care angajează în mod activ percepţiile şi senzaţiile privitorului, oferind o viziune interactivă asupra spaţiului, a relaţiilor şi intervalelor dintre formele care îl populează, stimulînd formularea unor concepţii noi despre noi înşine şi lumea în care trăim.

Expoziţia ,,Ideea de om în arta totemului”, a artistului gherlean Mircea Pop, prezentată de scriitorul şi eseistul Iulian Dămăcuş, cuprinde lucrări realizate din lemn sculptat în relief şi în tehnica ronde-bosse, precum şi picturi în ulei pe pînză. Pornind de la conceptul de Om, de modelare a Eului în căutarea şi găsirea Sinelui, Arborii Cosmici, creaţi de artist, sînt individualizaţi şi personalizaţi, prin utilizarea unor forme geometrice specifice artei populare şi a simbolurilor arhetipale, cu valoare universală: Migdalul – sîmburele vieţii, Mărul – trupul, carnea; Oul – geneza, naşterea, moartea; Rodia – seminţiile pămîntului; Frunza – emoţia, vibraţia materiei; Floarea – dăruire, frumuseţe; Fluturele – senzorialul; Crinul – puritatea, Pătratul – pămîntul, fertilitatea; Cubul – piatra înţelepciunii; Ursul – puterea temporală; Pasărea – spiritul; Peştele – creştinism; Cocoşul – zorile, deşteptarea; Cupa – împlinirea; Spirala – labirintul etc.

Create cu ajutorul unor programe de calculator sau cu dalta şi penelul, lucrările celor doi artişti constituie însă „dovada palpabilă” că marea „aventură a imaginii”, într-o lume văzută ca sistem şi reţea de ecouri, este departe de a se fi încheiat.

Noaptea Muzeelor este pandantul nocturn al Zilei Internaţionale a Muzeelor, care are loc întotdeauna pe 18 mai. Prin urmare, sîmbătă am asistat la o dublă sărbătoare: Ziua Internaţională a Muzeelor şi Noaptea Europeană a Muzeelor, la care au participat peste 180 de instituţii din ţară. Şi, potrivit estimărilor Reţelei Naţionale a Muzeelor, coordonatoarea evenimentului în România, această manifestare culturală de amploare, a avut este peste 500.000 de participanţi la nivel naţional.

M. Vaida