Muzeul Municipal Dej, la 90 de ani de la înfiinţare

Centrul Cultural „Arta” a găzduit, în cadrul manifestărilor consacrate Zilelor Oraşului, lansarea volumului monografic „Muzeul Municipal Dej la 90 de ani de la înfiinţare (1925-2015)”, de Constantin Albinetz, directorul instituţiei sărbătorite.

Finanţat de Primăria şi Consiliul local Dej, volumul prefaţat de prof. univ. dr. Nicolae Sabău, a apărut la editura clujeană “Risoprint” (2015) în condiţii grafice deosebite şi constituie nu doar o binevenită ediţie omagială, ci şi o lucrare necesară pentru cunoaşterea istoriei locale. Cu atât mai mult cu cât autorul îşi onorează pe deplin meseria şi chemarea de istoric, oferind, limpede şi pentru toţi, o înţelegere a muzeelor în general şi a muzeului dejean, în particular, a misiunii acesteia: de a cerceta, interpreta şi celebra trecutul, într-un context al prezentului şi viitorului.

Muzeul din Dej a fost înfiinţat la 1 aprilie 1925, de elita intelectuală a oraşului, „din dorinţa de a strânge bunurile culturale particulare într-o instituţie specializată care să le păstreze şi să le valorifice pentru public şi pentru generaţiile viitoare”. Având un caracter mixt, muzeul şi-a mărit şi îmbogăţit patrimoniul de-a lungul anilor, prin transferuri, donaţii şi achiziţii, ajungând astăzi să deţină colecţii de: arheologie, istorie, numismatică, artă populară şi etnografie, ştiinţă şi tehnică şi artă plastică şi decorativă.

Ar fi multe de spus despre trecutul muzeului dejean, despre inerentele dificultăţi ale începutului şi la fel de dificila misiune de a-i susţine existenţa, despre măreţia şi decăderea instituţiei, considerată mereu o Cenuşăreasă a culturii locale, despre veşnica ei peregrinare dintr-o locaţie în alta sau despre colecţiile adunate şi conservate cu trudă, în pofida indiferenţei generalizate, de oamenii care s-au preocupat de destinele ei. Despre toate acestea vorbesc însă autorul cărţii şi paginile acesteia. Mă voi referi în schimb, foarte pe scurt, la acele activităţi care au scos instituţia din somnul ei letargic şi au readus-o în atenţia publicului, a elevilor din şcolile dejene mai ales, ca un popas obligatoriu pentru cunoaşterea istoriei în general şi istoriei Dejului, în special.

Dacă Muzeionul din Alexandria (celebrul sanctuar dedicat muzelor), anticipând complexele muzeale ale secolului 20, era locul unde îşi dădeau întâlnire învăţaţii şi filosofii cu discipolii lor, păstrând proporţiile, Muzeul Municipal din Dej s-a străduit să perpetueeze această idee de spaţiu cultural destinat ochiului şi minţii, fiind nu doar gazda unor artefacte şi expoziţii, ci şi un locaş primitor pentru lansări de carte, conferinţe, simpozioane, concursuri tematice şi diverse alte manifestări culturale.

Astfel, începând cu ianuarie 2004, Muzeul a organizat constant manifestări consacrate unor evenimente ca Ziua Naţională a României, Unirea Principatelor, Ziua Europei, 8 Martie – Ziua femeii, Zilele Dejului şi Festivalul Culturii Populare Someşene – SAMUS, la care s-au adăugat cu aceeaşi ritmicitate cele organizate în colaborare cu cercurile metodice ale profesorilor de istorie şi desen, cu Asociaţia ASTRA Dej, Asociaţia „Sfinţii Apostoli Luca şi Andrei”, Rotary Club Dej, Clubul Filatelic „Bobâlna” Dej, cu pătimaşii colecţionari şi statornici colaboratori ai muzeului ca ing. Liviu Gavrilescu, prof. Sorin Borodi sau regretatul profesor Kiss Francisc, cu numeroase personalităţi ale vieţii intelectuale dejene şi bineînţeles, cu şcolile şi grădiniţele din oraş. Dintre instituţiile din afara Dejului, un loc important a ocupat şi ocupă colaborarea cu UBB Cluj, cu Direcţia Judeţeană a Arhivelor Cluj, cu muzeele clujene, muzeele din Gherla, Turda, Zalău, Iaşi şi Piatra-Neamţ, Muzeul de Mineralogie din Baia Mare etc. Relaţii stabilite, dezvoltate şi întărite prin înfiinţarea, în anul 2006, a Reţelei Naţionale a Muzeelor din România (RNMR), Muzeul Municipal Dej numărându-se printre cei 36 de membri fondatori.

Şi, deşi toate activităţile prezentate, rod al colaborărilor amintite, merită atenţie, mă rezum la a aminti câteva dintre cele de impact: Expoziţia etnografică „Cultură şi civilizaţie rurală pe Valea Someşurilor”, în colaborare cu Muzeul Etnografic al Transilvaniei din Cluj-Napoca (2005); Expoziţia „Ceramica Cucuteni. Miracolul restaurării” , în colaborare cu Complexul Muzeal Naţional „Moldova” din Iaşi şi Muzeul de Istorie din Piatra Neamţ (2006); deschiderea secţiei de arheologie a muzeului dejean, realizată în colaborare cu UBB Cluj şi Muzeul Naţional de Istorie al Transilvaniei Cluj-Napoca (2007); Expoziţia iconografică „Lumina Sfintei Tradiţii”, în colaborare cu Facultatea de Istoria Artei din cadrul UBB Cluj (2009); Expoziţia de mineralogie „Comori ascunse: Flori de Mină”, în colaborare cu Muzeul de Mineralogie din Baia Mare (2009) şi Expoziţiile Anuale ale artiştilor plastici dejeni (2004, 2005, 2006, 2007 şi 2016). La toate acestea se adaugă, începând cu anul 2007, manifestările cunoscute sub denumirea de Noaptea Muzeelor, care au aşezat definitiv Muzeul Municipal pe harta circuitelor muzeale dedicate acestui eveniment.

Cu regretul că nu pot cuprinde toate activităţile ultimilor zece ani – numărul lor fiind de-a dreptul impresionant -, pot spune doar că toate, dar absolut toate, sunt consemnate în paginile cărţii şi atestă strădania instituţiei numită muzeu de a menţine standardele culturale ale oraşului la un nivel ridicat, dar şi o continuă deschidere spre publicul larg.

În fine, tot pentru sutele de posibili prieteni ai istoriei sau simpli curioşi, care formează publicul larg, a fost conceput şi proiectul „Exponatul lunii”, desfăşurat pe durata anului 2015 şi dedicat împlinirii a 90 de ani de la înfiinţarea muzeului. Cele mai valoroase obiecte din cadrul colecţiilor pe care le posedă muzeul au stat la baza proiectului şi au format nucleul unor expoziţii tematice organizate lunar şi mediatizate întru cunoaşterea zestrei materiale şi spirituale de care dispune instituţia, oraşul în ultimă instanţă: „Fosile de mamut” descoperite la Nireş, Cazania lui Varlaam (1643), „Diploma de Cetăţean de Onoare al oraşului Dej, acordată lui Gheorghe Gheorghiu-Dej”, opaiţul paleocreştin (sec. IV-VI) descoperit la Dej, statueta Genius Augusti, descoperită în urma săpăturilor efectuate la castrul din Căşeiu, „Universul copilăriei – Educaţia”, expoziţia dedicată pictorului Alexandru Chira, „Bancnota de 10 bani” – bancnota cu cea mai mică valoare cunoscută vreodată în lume, „Depozitul de vase hallstattiene, „Vechea stemă a oraşului Dej şi exploatarea sării”, „Lăzi de breaslă, simboluri şi unelte ale meşterilor dejeni” şi „Tezaurul monetar imperial roman descoperit la Nireş”.

Nu pot să închei, desigur, fără a-l felicita pe istoricul Constantin Albinetz pentru această carte prin care publicul este invitat la o călătorie în spaţiul restrâns şi totodată nesfârşit al Muzeului Municipal Dej. O călătorie la capătul căruia cititorul va ajunge, inevitabil, cu sentimentul că acest mic muzeu îi este mult mai aproape de suflet decât credea, deoarece este spaţiul în care s-a „depozitat” o parte din memoria oraşului şi unde trăieşte pentru totdeauna ziua noastră de ieri.

***

Constantin Albinetz s-a născut la 15 ianuarie 1969 în localitatea Romula (judeţul Olt) şi este absolvent al Facultăţii de Istorie a Universităţii Babeş-Bolyai (promoţia 1998), cu un masterat în Managementul Relaţiilor Internaţionale şi Politicilor Europene (2008-2010) şi specializări în Managementul Instituţiilor Muzeale (2005-2007) şi în Managementul Muzeelor şi Educaţia Muzeală (2009). După absolvirea facultăţii a fost profesor la mai multe şcoli din Dej, pentru ca în 2004 să fie numit director al Muzeului Municipal Dej. Din anul 2011 face parte din Comisia de patrimoniu abilitată cu elaborarea „Strategiei culturale a judeţului Cluj”, în cadrul proiectului iniţiat de Consiliul Judeţean Cluj şi Direcţia de Cultură, Culte şi Patrimoniu a Judeţului Cluj.

Ca director al Muzeului Municipal Dej, a desfăşurat o susţinută activitate concentrată în special pe activităţi specifice, prin organizarea unor expoziţii tematice complexe şi acordarea unei atenţii deosebite valorificării patrimoniului existent, dar şi colaborării cu alte instituţii şi asociaţii culturale dejene sau din afara Dejului. Participă la seminarii, sesiuni de comunicări şi conferinţe organizate la Gherla, Baia Mare, Cluj-Napoca, Bucureşti, Dumbrăveni/Sibiu, Arad ş. a., publicând totodată numeroase studii şi articole în revistele locale şi de specialitate. Este coautor al albumului monografic „Dej. Poarta Someşului” (Editura Studia, Cluj-Napoca, 2005), „Dejeni de ieri şi de azi” (editura Texte, 2009), „Dej. Istorie şi legendă” (Editura Risoprint, Cluj, 2014) şi autorul volumului „Identităţi în dialog: Armenia şi armenii din Transilvania” (Editura Ararat, Bucureşti, 2012).

Prin urmare, apariţia volumului „Muzeul Municipal Dej la 90 de ani de la înfiinţare (1925-2015)”, reprezintă o continuare firească a activităţii istoricului preocupat de cercetarea şi cunoaşterea locurilor cărora, chiar dacă nu le-a aparţinut dintotdeauna, cu certitudine le aparţine acum.

Magdalena Vaida