Minorităţile etnice sînt marginalizate în media din Germania

Deutsche Welle

Dezbaterea privind rasismul a dominat media din Statele Unite ale Americii (SUA) de la incidentul privind moartea prin împuşcare a adolescentului afro-american Michael Brown în urmă cu o săptămînă, iar media din Germania deseori perpetuează stereotipurile referitoare la minorităţile etnice, în loc să combată prejudecăţile.

În SUA, dezbaterea a fost lansată de persoane precum Tyler Atkins, un alt tînăr afro-american, care a reacţionat pe Twitter la modul în care este prezentat Michael Brown în media, ca şi cum părea că el făcea parte dintr-o bandă.

Atkins a postat pe Twitter două fotografii cu sine una lîngă cealaltă. Într-una din fotografii, tînărul de 17 ani poate fi văzut îmbrăcat într-un tricou, cu o bandana albastră în jurul capului său, arătînd spre cameră. În cealaltă fotografie poate fi văzut un bărbat serios, îmbrăcat într-un costum negru şi cu papillon, avînd atîrnat de gît un saxofon.

Însoţită de expresia #IfTheyGunnedMeDown, postarea – şi ca ea multe alte cîteva mii – întreabă cum va alege media să-l prezinte pe Atkins, dacă el ar fi următoarea victimă împuşcată. Aceste fotografii au subliniat cum poate media să creeze şi să întărească stereotipurile.

Aşa cum sublinia un student de universitate într-un articol în The New York Times, fotografiile respective, scoase din context, sînt adesea folosite pentru “a prezenta (victimele) de parcă şi-ar fi meritat soarta, poliţişti contra hoţi, băieţi buni contra băieţi răi”.

“Persoanele de culoare sînt încă deseori asociate cu infracţionalitatea legată de droguri şi de imigraţia ilegală, şi media întăreşte aceste asocieri”, a afirmat Tahir Della, un membru al grupului “Initiative of Black People in Germany”, care încearcă să sensibilizeze opinia publică în legătură cu stereotipurile rasiale din presă, televiziune şi de pe Internet.

Cînd jurnaliştii relatează despre refugiaţi, articolele lor sînt deseori ilustrate aproape exclusiv cu imagini prezentînd persoane de culoare din Africa. Şi totuşi, a subliniat Della, majoritatea refugiaţilor care intră în Germania nu vin din Africa, numai că negrii se potrivesc cu imaginea pe care o au majoritatea germanilor atunci cînd ei se gîndesc la refugiaţi.

Jurnalista de radio Konstantina Vassiliou-Enz, de la asociaţia “New German Media Makers”, militează de asemenea împotriva imaginilor şi a frazelor stigmatizante din media germane. Ea îi avertizează pe colegii săi, de exemplu, în legătură cu realizarea de false corelări atunci cînd ei menţionează originea unei persoane, atunci cînd un astfel de detaliu este irelevant pentru articol.

“Aceasta este îndeosebi de evident în articolele despre infracţiuni”, a declarat ea pentru DW. În aceste reportaje, infractorii care nu sînt germani sau noi imigranţi sînt adesea identificaţi cu originea lor etnică. Deci el nu este doar Ahmed H. din Koln, ci Ahmed H., un bărbat turc din Koln. Menţionarea cuvîntului “turc” dă un sens aparent, este de părere dna Vassiliou-Enz. Individul numit va fi considerat automat ca un reprezentant tipic al grupului şi va induce un anumit tip de percepţie a respectivului grup, a afirmat ea.

Cînd oamenii citesc un articol într-un ziar despre o bandă de pe stradă, formată din tineri proveniţi din imigraţie, este puţin probabil ca ei să se gîndească la familia de greci vecini cu ei, la părinţii turci care fac voluntariat la şcoală sau la medicul nigerian care-i consultă, de altfel “imigranţi normali”, nu cazul extrem de bandă de pe stradă.

Articolele referitoare la imigranţii din România şi Bulgaria sînt, de asemenea, părtinitoare şi simpliste, atît din punctul de vedere al textului, cît şi din punctul de vedere al imaginilor, este de părere dna Vassiliou-Enz. Cifrele referitoare la imigraţie au fost mult exagerate, în special în rapoartele de anul trecut, şi imaginile care însoţesc articolele arată în mod covîrşitor apartamente care sînt suprapopulate şi în paragină totală.

“Imaginile cu oameni care vin din Bulgaria pentru a lucra aici (în Germania) ca medic nu sînt niciodată arătate, cu toate că marea majoritate a populaţiei de imigranţi este formată din astfel de oameni”, a afirmat dna Vassiliou-Enz, subliniind că “în Germania vin clase întregi de absolvenţi români şi bulgari de medicină”. Ea consideră că cea mai bună cale de a aborda problema unor astfel de prejudecăţi este perseverenţa, un principiu profesional care ar trebui aplicat în mod egal în cazul fiecărui individ şi grup etnic.