Lansare de carte şi expoziţie la Muzeul Municipal Dej

Muzeul Municipal Dej a găzduit recent, în prezenta primarului Costan Morar, lansarea volumului „Pânza reginei” de Ştefan Mihuţ (Editura ASTRA-Dej, 2014) şi vernisarea expoziţiei de fotografii „Dejul în imagini de colecţie”, realizată în colaborare cu prof. Sorin Borodi şi cu susţinerea financiară a Primăriei Dej.

Născut la 3 iunie 1936, în Coldău (jud. Bistriţa-Năsăud), Ştefan Mihuţ este cunoscut dejenilor ca „un senior al cetăţii”, autor dramatic şi publicist, iar în ultimii ani, ca un prolific scriitor. Ultimul volum publicat se alătură celor patru anterioare (teatru, publicistică, memorii, proză scurtă), în acelaşi registru specific care-l caracterizează, al moralistului dornic sa îndrepte „viţiile” contemporanilor săi. Moralistul Ştefan Mihuţ o face pedant, o face cu umor şi, indiferent dacă reuşeşte sau nu în acest demers donchijotesc, rămîne cu seninătate, un optimist curajos.

În „Pînza reginei”, purtînd subtitlul „Elogii aduse femeii”, Ştefan Mihuţ este consecvent cu sine însuşi, chiar dacă viziunea asupra „eternului feminin” este una vădit clişeistică. Nu de alta dar, nimic mai deprimant pentru o femeie decît să fie numită Penelopa. Adică, acea femeie care şi-a irosit 20 de ani din viaţă ţesîndu-şi visele şi speranţele în pînza monocromă a cotidianului, pînză pe care noaptea, deşertăciunea propriei vieţi o sfîşia dureros, mereu şi mereu. Iar în tot acest timp, singura ei menire, de femeie aşezată forţat pe piedestalul regalităţii era să-l aştepte pe hoinarul Ulise. Care Ulise, ca o pedeapsă a zeilor (suprem cinism!), nu avea altceva mai bun de făcut decît să se mute de pe o insulă pe alta, să zdrobească inimi de nimfe şi să-şi desăvîrşească propriul portret de mare erou. Şi-atunci cînd, în cele din urmă, bătrîn şi obosit, se întoarce la picioarele Penelopei sale, acum bătrînă şi irosită şi ea, elogiile pe care i le aduce se transformă în mit. Mit şi simbol, mană cerească pentru a linişti conştiinţa eroului şi un fel de mîngîiere condescendentă pe creştetul reginei. Ai fost cuminte, foarte bine, e timpul să-ţi acordăm medaliile cuvenite pentru fidelitate, înţelepciune, spirit de sacrificiu, devotament, resemnare etc. etc. E vremea să devii simbol pentru toate aceste calităţi şi multe altele şi să-ţi vezi de obligaţiile tale, de copii, de gospodărie, de ţesături şi alte fleacuri femeieşti. Cînd ea de fapt, biata Penelopa, nu şi-a dorit nimic altceva decît să fie tratată în primul rînd ca fiinţă omenească, şi abia pe urmă regină-sclavă a sexului ei.

Despre carte şi autor au vorbit prof. Elena Ciurea, prof. Ioan Şimon şi scriitorul Gheorghe Luchian d’Aquila. Moderator, Constantin Albinetz, directorul muzeului dejean, cel care a făcut şi o succintă prezentare a expoziţiei de fotografii şi documente de arhivă, dedicate Dejului, cu prilejul sărbătoririi a 800 de ani de atestare documentară.

M. Vaida